Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan în legătură cu conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata drepturilor salariale restante din sistemul judiciar, o problemă care implică sume estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Prin această decizie, CCR nu a dat curs argumentelor prezentate de Guvern privind existența unui conflict de atribuții între cele două instituții.
Sesizarea formulată de Ilie Bolojan a vizat demersurile prin care ÎCCJ a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achitie restanțele salariale. Premierul interimar a susținut că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și utilizarea Fondului de rezervă reprezintă atribuții exclusive ale puterilor executive și legislative. Conform poziției sale, puterea judecătorească nu poate stabili modul de repartizare a resurselor unui buget consolidat, considerând că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național prin această ingerință.
Din partea ÎCCJ, poziția a fost opusă, susținând că instanța nu încearcă să preia atribuțiile Guvernului sau ale Parlamentului în procesul de construcție a bugetului. Înalta Curte a argumentat că scopul său este doar obținerea fondurilor necesare pentru executarea unor drepturi salariale deja stabilite. Această dispută a inclus și procesul privind plata efectivă a sumelor, după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat autoritățile să asigure fondurile pentru restanțele scadente în 2026.
Conflictul juridic își are originea în restanțele salariale acumulate în sistemul judiciar, rezultate din drepturi obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești și din penalitățile aferente acestora. La sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, reclamând refuzul de a pune la dispoziție fondurile necesare pentru judecători și alte categorii de personal. Ulterior, instanța supremă s-a adresat Curții de Apel București pentru a soluționa această problemă financiară.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel București, care impunea asigurarea integrală a fondurilor necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Disputa s-a desfășurat pe două planuri simultane: procesul în contencios administrativ privind plata efectivă a banilor și conflictul constituțional deschis de Guvern la CCR. În acest moment, ÎCCJ urma să se pronunțe în procesul privind plata efectivă a drepturilor salariale restante, după mai multe amânări ale deciziei.
Această situație juridică reflectă tensiunile dintre puterea executivă și cea judecătorească în ceea ce privește gestionarea resurselor publice. Decizia CCR vine într-un context în care deciziile de buget și rectificările sunt instrumente de control ale Guvernului, însă drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești impun obligații de plată care pot afecta planificarea financiară a statului.