Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, prin care se solicita constatarea unui conflict juridic de natură constituțională. Disputa vizează plata unor restanțe salariale către magistrați, o sumă estimată de Guvern la 4,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 897 milioane euro. Judecătorii constituționali au decis că între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție nu există un astfel de conflict juridic.
Decizia instanței constituționale reprezintă un rezultat favorabil poziției instituționale susținute de ÎCCJ, sub conducerea președintei Lia Savonea. Totuși, acest rezultat nu trebuie confundat cu soluția definitivă în procesul în care instanța supremă solicită Guvernului și Ministerului Finanțelor plata restanțelor. ÎCCJ urmează să se pronunțe definitiv în acest dosar pe 8 octombrie, după ce procesul a fost amânat de mai multe ori anterior.
Lia Savonea, în calitate de președinte al ÎCCJ, a semnat cererea de chemare în judecată prin care instanța a solicitat obligarea Guvernului la plata acestor drepturi salariale. Acțiunea a fost inițiată de ÎCCJ către Curtea de Apel București, pentru a asigura fondurile necesare pentru magistrați. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească sumele, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare.
Ilie Bolojan a contestat intervenția instanțelor în alocarea banilor publici, susținând că puterea judecătorească s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Premierul interimar a argumentat că instanțele nu au competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. El a susținut că obligarea Guvernului de a aloca sume pentru un singur sector perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea statului.
Hotărârea Curții de Apel București prevede și penalități severe în cazul în care obligațiile nu sunt executate. Dacă decizia devine definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să plătească în termen de 10 zile. Pentru fiecare zi de întârziere, instanța a stabilit o penalitate de 1% din suma datorată, ceea ce înseamnă 48 de milioane de lei pe zi. În plus, s-a prevăzut o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Această decizie a Curții Constituționale închede disputa constituțională declanșată de Ilie Bolojan, dar nu transformă automat hotărârea Curții de Apel București într-una definitivă. Rezultatul final depinde de soluția care va fi pronunțată în etapa de recurs privind plata efectivă a celor 4,8 miliarde de lei. Procesul rămâne critic pentru echilibrul dintre autoritatea executivă și cea judecătorească în gestionarea resurselor financiare ale statului.