Curtea Constituțională a decis, miercuri, 21 octombrie, că minorii cu vârsta de până la 14 ani care comit fapte penale vor putea beneficia de consiliere psihologică fără acordul prealabil al părinților sau al altui reprezentant legal. Prin această decizie, CCR a respins obiecția formulată de președintele Nicușor Dan la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Instanța a stabilit că această măsură este luată în interesul superior al copilului.
Judecătorii Curții au argumentat că participarea la programele speciale de consiliere psihologică este dispusă de instanța judecătorească și are un scop legitim. Deși reprezentanții legali ai minorului pot fi ascultați în cadrul procedurii prevăzute de lege, aceștia nu mai pot condiționa evaluarea judiciară prin acordul sau dezacordul exprimat. CCR consideră că obligarea minorului la aceste sesiuni reprezintă o ingerină minimă adusă drepturilor părintești și menține un just echilibru între interesele concurente.
Totuși, CCR a identificat și probleme de constituționalitate în cadrul textului legal. Curtea a decis că minorii nu pot fi plasați într-un serviciu de tip rezidențial specializat dacă au săvârșit o „faptă cu violență”, deoarece această sintagmă este considerată prea vagă de către magistrați. Această imprecizie poate conduce la caracterul imprevizibil al măsurii, făcând dificilă identificarea riguroasă a infracțiunilor care cad sub incidența textului discutat în procesul de aplicare a legii.
În același timp, decizia Curții a subliniat că reglementarea care suprapune infracțiunile și contravențiile este neconstituțională. Lipsa unei delimitări clare între cele două regimuri juridice creează o confuzie inadmisibilă, încălcând exigențele de calitate a legii. De asemenea, CCR a semnalat utilizarea unei terminologii neunitare în ceea ce privește noțiunile de „părinți” și „reprezentantul legal”, menționând că legiuitorul nu poate folosi aceleași sintagme cu înțelesuri diferite în cadrul aceleiași legi.
Un alt punct criticat de Curtea Constituțională este reglementarea răspunderii penale pentru un minor sub 14 ani, care nu poate fi în disonanță cu prevederile Codului penal. CCR a precizat că plasamentul într-un serviciu de tip rezidențial specializat nu trebuie interpretat ca o măsură educativă, conform art. 115 din Codul penal aplicabil minorilor între 14 și 18 ani. Această formă de asistență socială asigură găzduire, îngrijire, educație, recuperare și integrare socială adaptată cerințelor minorilor sub 14 ani.
Decizia Curții Constituționale vine într-un context în care Nicușor Dan a fost implicat în diverse acțiuni politice recente, inclusiv publicarea unui editorial în The Daily Signal și convocarea CSAT după incidentele de la Marea Neagră. Aceste evoluții politice și instituționale subliniază dinamica actuală a administrației și a deciziilor de securitate și justiție din România.