Curtea Constituțională (CCR) este așteptată să se pronunțe miercuri, 30 septembrie, în urma sesizării depuse pe 2 iulie de către premierul interimar Ilie Bolojan. Obiectul disputei este soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Această sesizare vizează gestionarea procesului de plată a restanțelor salariale ale magistraților, un subiect care implică decizii bugetare și interpretări ale competențelor instituționale.
Premierul interimar Ilie Bolojan a argumentat că instanța de judecată a depășit sfera competențelor sale prin substituirea puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform declarațiilor sale, sarcina puterii judecătorești este limitată la interpretarea și aplicarea legilor existente, conform Constituției. Ilie Bolojan a subliniat că, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului.
Conflictul a pris la viață la sfârșitul lunii martie, când ÎCCJ a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Instanța a stabilit că autoritățile trebuie să execute hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În caz de neexecutare, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare a deciziei.
Miza financiară a acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei, fonduri destinate acoperirii restanțelor rezultate din majorări salariale acordate retroactiv. În proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut pentru ÎCCJ o sumă cu aproximativ 50% mai mare decât în anul precedent. Acești bani sunt necesari pentru plata majorărilor de 25% aplicate salariilor judecătorilor și procurorilor, decizia fiind luată în 2023 pentru perioada care începe din anul 2018.
Guvernul a optat pentru amânarea plății unei părți din aceste sume, fapt ce a declanșat reacția instanței supreme. ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate al magistraților și a principiului separației puterilor în stat. După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au depus recurs, procesul fiind amânat de șase ori, următorul termen de pronunțare fiind stabilit pentru 8 octombrie 2026.
Disputa juridică reflectă o tensiune profundă între ramurile puterii statului în ceea ce privește controlul resurselor financiare publice. În sistemul de guvernare, gestionarea bugetului de stat și a rectificărilor bugetare este o prerogativă a Executivului, însă deciziile judecătorești pot impune obligații financiare imediate. Acest conflict între necesitatea de a respecta deciziile judecătorești și controlul bugetar exercitat de Guvern pune la încercare echilibrul dintre autoritatea instanțelor și autonomia puterii legislative și executive.