Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Disputa vizează relația dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților. Această măsură a fost luată după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a obținut un câștig în prima instanță pentru neplata unor sume datorate.
Conflictul a izbucnit din cauza unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ilie Bolojan a declarat că decizia de a sesiza Curtea Constituțională a fost necesară deoarece instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform juriștilor Guvernului, prin această acțiune, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, intervenind direct în gestionarea finanțelor publice.
Guvernul susține că elaborarea proiectului bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative. Ilie Bolojan a menționat că puterea judecătorească nu posedă competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat. Această situație obligă Guvernul să aloce sume masive pentru un singur sector, respectiv Justiția, ceea ce perturbă echilibrul bugetar național.
În luna martie, ÎCCJ a solicitat Curtea de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei pentru restanțe și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea în luna mai, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar procesul a fost soluționat rapid.
Instanța a stabilit penalități de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 9 milioane de euro. La aceste sume se adaugă și cele din zona de Parchet, care însumează aproximativ 3 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.
Disputa juridică se înscrie într-un cadru de tensiuni privind autonomia instituțiilor și controlul cheltuielilor publice. În sistemul administrativ, procesul de rectificare a bugetului de stat este un instrument critic prin care Guvernul își exercită prerogatiile de gestionare a resurselor financiare. Deciziile Curții Constituționale în astfel de cazuri definesc limitele de intervenție ale justiției asupra deciziilor politice și economice ale executivului.