Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, referitoare la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, sume care au apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Această sesizare vine după ce instanța supremă a câștigat în primă instanță împotriva Guvernului în procesul privind neplata acestor drepturi salariale.
Premierul interimar Ilie Bolojan susține că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Conform declarațiilor sale, sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile, însă, în acest caz, instanța își depășește sfera de competență. Guvernul argumentează că elaborarea bugetului de stat, rectificările și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului.
Impactul financiar al deciziilor judecătorești este considerat masiv de către autorități. Înalta Curte de Casație a solicitat obligarea Guvernului să achitie 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități, sumă care s-a conturat rapid. La acest montant se adaugă aproximativ 3 miliarde de lei în zona Parchet. De asemenea, instanța a stabilit penalități de 1% pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, echivalentul a circa 9 milioane de euro.
Conflictul a fost declanșat după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Decizia obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a impus un termen de 10 zile pentru executarea deciziei de la data rămânerii definitive, prevăzând penalități de 1% pe zi și amenzi suplimentare bazate pe salariul minim brut pe economie.
Ministerul de Finanțe consideră că o decizie favorabilă instanțelor ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului național. Guvernul susține că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat. Această situație este descrisă de autorități ca o ingerință directă în activitatea executivă, perturbând echilibrul bugetar al statului.
Disputa juridică între Guvern și ÎCCJ se înscrie într-un context de tensiuni privind modul în care sunt gestionate resursele publice și limitele de competență ale instituțiilor. Sesizarea lui Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării dreptul instanțelor de a impune modificări bugetare prin decizii judecătorești, un aspect care afectează direct capacitatea de planificare financiară a statului și respectarea cadrului legislativ privind finanțele publice.