Curtea Constituțională a României analizează, miercuri, cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata restanțelor salariale pentru magistrați, o sumă estimată la 4,8 miliarde de lei. Demersul a fost inițiat de premierul Ilie Bolojan la data de 2 iulie, în urma unei decizii a Curții de Apel București care impunea Executivului asigurarea integrală a fondurilor necesare pentru aceste drepturi salariale.
Premierul Ilie Bolojan a argumentat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea necesară pentru a decide modul de distribuție a banilor dintr-un buget general consolidat. Conform poziției oficiale, instanța ar fi perturbat echilibrul bugetar național, fapt ce ar reprezenta o ingerință directă în activitatea executivă a statului. Guvernul susține că obligarea sa de a aloca sume specifice pentru un singur sector, în acest caz justiția, afectează gestionarea resurselor publice.
Conflictul a pris la republică după ce ÎCCJ a formulat o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor, din cauza refuzului de a asigura fondurile pentru drepturile salariale restante ale judecătorilor și altor categorii profesionale. Ulterior, ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata celor 4,8 miliarde de lei, sume care includ restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente acestora. Magistrații de la Curtea de Apel au admis cererea instanței supreme în data de 5 mai.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat decizia prin recurs la instanța supremă, proces care a fost amânat de mai multe ori. Următorul termen stabilit pentru această procedură este 8 octombrie 2026. Între timp, premierul a invocat Legea 500/2002 privind finanțele publice pentru a sublinia că elaborarea proiectului de buget de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribute exclusive ale puterilor executive și legislative.
Pe lângă această dispută financiară majoră, judecătorii CCR au pe agenda ședinței de miercuri și o altă sesizare importantă. Este vorba despre cererea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la un conflict juridic dintre Guvern și Parlament. Această altă cauză vizează o ordonanță care are ca obiect programul SAFE, reprezentând un alt punct de tensiune între instituțiile statului.
Această dispută juridică intervine într-un context de tensiuni între puterea legislativă, executivă și cea judecătorească privind controlul asupra resurselor financiare ale statului. Deciziile Curții Constituționale sunt esențiale pentru delimitarea atribuțiilor fiecărei ramuri a puterii, în special atunci când deciziile instanțelor de judecată impun modificări de natura bugetară sau rectificări care afectează planificarea financiară a Guvernului.