Curtea Constituțională analizează, miercuri, 23 septembrie, două sesizări care vizează conflicte juridice de natură constituțională. Prima sesizare, depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, vizează un conflict între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție legat de plata restanțelor salariale ale magistraților. A doua sesizare, înaintată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, vizează un posibil conflict între Guvern și Parlament în urma adoptării Programului SAFE prin ordonanță de urgență.
Conflictul privind magistrații a apărut după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat în fața Guvernului un proces pentru neplata unor restanțe salariale, rezultate din majorări stabilite retroactiv. Ilie Bolojan susține că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară, depășindu-și competența constituțională. Guvernul argumentează că elaborarea bugetului și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului, iar decizia instanței perturbă echilibrul bugetar național.
Problema financiară este semnificativă, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Guvernului plata a 4,8 miliarde lei pentru restanțe și penalități. În acest context, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste sume, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a impus totodată penalități de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, pe lângă amenzile prevăzute pentru Guvern și Ministerul de Finanțe.
În ceea ce privește sesizarea lui Sorin Grindeanu, aceasta vizează Ordonanța de urgență nr. 38/2026, adoptată după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură. Președintele Camerei Deputaților susține că, după retragerea încrederii, Guvernul nu mai era abilitat decât pentru acte de administrare curentă, fără competență de legiferare delegată. Sesizarea subliniază că ordonanța a inclus 12 articole noi, intervenind asupra unor soluții legislative care se aflau deja în proces de dezbatere la Camera Deputaților și la Senat.
Conform sesizării, Guvernul a transformat statutul de legiuitor delegat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul său constituțional. Sorin Grindeanu menționează că această conduită a diminuat rolul deliberativ al Parlamentului și a afectat echilibrul dintre puterile statului. Guvernul a justificat extinderea ordonanței prin importanța și urgența reglementărilor, argumentând că, în cazul votării moțiunii de cenzură, acesta nu ar mai fi putut emite acte normative pe perioada interimatului.
Conflictul juridic de natură constituțională reprezintă o procedură prin care Curtea Constituțională intervine pentru a stabili limitele de competență dintre principalele puteri ale statului. În România, acest mecanism este utilizat atunci când o instituție consideră că acțiunile unei alte autorități îi încalcă atribuțiile prevăzute de Constituție. În cazul actual, deciziile vor clarifica dacă justiția poate impune cheltuieli bugetare și dacă un Guvern aflat în interim poate legisla prin ordonanțe de urgență.