Curtea Constituțională a României a decis amânarea pronunțării în două sesizări privind posibile conflicte juridice de natură constituțională până la data de 30 septembrie. Cele două demersuri vizează relația dintre Guvern și alte instituții ale statului, fiind formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și de premierul interimar Ilie Bolojan. Până la data stabilită pentru reevaluare, Curtea nu a emis nicio soluție oficială cu privire la cele două conflicte juridice ridicate de autorități.
Prima sesizare, depusă de Sorin Grindeanu, vizează relația dintre Parlament și Guvern în contextul Ordonanței de urgență privind Programul SAFE. Președintele Camerei Deputaților reclamă emiterea OUG 38/2026, susținând că Executivul a adoptat această normă după ce Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiune de cenzură. Conform sesizării, după votul moțiunii de cenzură din 5 mai, Guvernul ar fi avut competența doar pentru acte de administrare curentă, fără a mai putea exercita dreptul de a adopta acte de legiferare delegată.
Sorin Grindeanu susține că ordonanța a reglementat soluții legislative care erau deja în proces de dezbatere parlamentară, afectând astfel rolul Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare. În sesizare se menționează că proiectul inițial al ordonanței a fost extins în dimineața zilei de 5 mai prin introducerea a 12 articole noi. Guvernul a motivat aceste modificări prin necesitatea de a emite ordonanțe în cazul în care moțiunea de cenzură ar fi fost adoptată și Guvernul ar fi intrat în perioada de interimat.
Cea de-a doua sesizare, formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, vizează un conflict între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Bolojan argumentează că instanța s-ar fi substituit puterilor executive și legislative în chestiuni care țin de buget și de alocarea fondurilor publice. Premierul interimar a subliniat că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului, nu ale instanțelor.
Miza acestui conflict este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă care reprezintă drepturile salariale restante ale magistraților. Înalta Curte de Casație și Justiție a deschis un proces împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, după ce Curtea de Apel București a obligat autoritățile să achitie aceste sume, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare a deciziei în termenul stabilit.
Aceste proceduri juridice de la Curtea Constituțională au loc într-un moment în care calendarul pentru învestirea Guvernului Mureșan a fost deja stabilit de Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Deciziile CCR de la sfârșitul lunii septembrie vor determina modul în care se gestionează competențele legislative și bugetare în raport cu deciziile judecătorești și moțiunile de cenzură.