Curtea Constituțională a României a decis amânarea pronunțării în cazul sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Această sesizare vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin adoptarea ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Noul termen pentru comunicarea deciziei instanței constituționale a fost stabilit pentru data de 21 octombrie.
Sesizarea depusă de Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan a generat un conflict constituțional prin adoptarea unei ordonanțe de urgență în aceeași zi în care Parlamentul a votat moțiunea de cenzură împotriva Executivului. Președintele Camerei Deputaților acuză că Guvernul a reglementat prin ordonanță măsuri care se aflau deja în procedură parlamentară. Obiectivul sesizării este constatarea existenței acestui conflict și stabilirea conduitei necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.
Conform documentelor depuse, conflictul este generat de două conduite ale Guvernului României care sunt descrise ca fiind neconstituționale. Prima vizează adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, pe data de 5 mai 2026. A doua vizează publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de către un Guvern care nu mai era abilitat să exercite competențe de legiferare delegată.
Analiza cronologiei procedurale indică faptul că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, momentul dezbaterii și votării moțiunii de cenzură. Această extindere a presupus adăugarea a 12 articole noi la textul original. Sorin Grindeanu susține că această acțiune a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul său constituțional și de la obligația de loialitate față de Parlament.
Președintele Camerei Deputaților subliniază că expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că completările au fost motivate de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență. Prin această conduită, Guvernul ar fi anticipat și substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului. Acest comportament afectează echilibrul constituțional dintre puterile statului, conform art. 1 alin. (4) din Constituție.
Conflictul de natură constituțională dintre instituțiile statului reprezintă o procedură prin care Curtea Constituțională intervine pentru a clarifica limitele de competență dintre puterea legislativă și cea executivă. În România, acest mecanism este esențial pentru menținerea separării puterilor, asigurându-se că nicio autoritate nu depășește atribuțiile stabilite de legea fundamentală în timpul perioadelor de tranziție sau de criză politică.