Călin Georgescu a fost prezentat joi dimineața la Tribunalul București pentru a analiza o nouă cerere de înlocuire a măsurii arestului preventiv. Fostul candidat la alegerile prezidențiale solicită instanței trecerea la o măsură mai puțin restrictivă, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu. Această procedură are loc în contextul în care acesta se află în detenție încă de la data de 29 septembrie, fiind acuzat de înșelăciune.
Dosarul vizează o acuzație de înșelăciune împotriva unui om de afaceri, Răzvan Leu, în valoare de 1,1 milioane de euro. Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de acesta, după ce ar fi fost invitat să participe la o afacere legată de tranzacții cu metale prețioase. Pentru această operațiune, era necesară obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro, însă creditul nu a mai fost acordat.
Conform anchetatorilor, Călin Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să discute cu Ionel Rusen, un om de încredere. Acesta l-ar fi prezentat pe Massimiliano Arena, care s-ar fi afirmat drept reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, s-a cerut o garanție de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro ar fi trebuit folosiți pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu. Ulterior, s-a mai cerut o sumă de 100.000 de euro.
În urma acestor tranzacții, omul de afaceri din Buzău a solicitat recuperarea garanției totale de 1,1 milioane de euro, dar nu și-a mai primit banii. Procesul juridic a inclus deja trei încercări de eliberare, în care Tribunalul București a dat decizii favorabile fostului candidat. Totuși, magistrații Curții de Apel București au anulat toate aceste hotărâri, menținând necesitatea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen.
Ultima decizie a Curții de Apel a stabilit ca arestarea preventivă a lui Georgescu să fie prelungită cu o lună. Anterior, Tribunalul București respinsese propunerea DIICOT privind prelungirea arestului, însă Curtea de Apel a schimbat această hotărâre. În prezent, instanța trebuie să analizeze noua solicitare de înlocuire a măsurii, după ce precedentele decizii de eliberare au fost infirmate de instanța de apel.
Aceste proceduri judiciare se desfășoară în cadrul unor anchete complexe de tip fraudă financiară, care implică sume de bani semnificative și promisiuni de creditare internațională. În sistemul juridiciu român, deciziile Curții de Apel au puterea de a anula hotărârile tribunalelor de fond, impunând continuarea măsurilor de constrângere atunci când probele colectate de DIICOT sunt considerate relevante pentru anchetă.