Călin Georgescu a fost menținut în arest preventiv după ce Curtea de Apel București a intervenit de două ori pentru a desființa soluțiile emise anterior de Tribunalul București. Procesul de reevaluare a măsurilor preventive a implicat formarea completelor de divergență în cadrul instanței superioare, deoarece judecătorii nu au reușit să ajungă la un consens asupra riscurilor din dosar. Această succesiune de hotărâri a evidențiat divergențe juridice semnificative între magistrații care au analizat cazul în ultimele săptămâni.
Prima intervenție a Curții de Apel a avut loc pe 29 septembrie, când instanța a admis contestația procurorilor DIICOT împotriva deciziei lui Vlad Andriescu. Magistratul de la Tribunalul București dispusese inițial controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, pe 22 septembrie. Totuși, completul de la Curtea de Apel a decis înlocuirea acestei măsuri cu arestarea preventivă pentru 30 de zile. Această decizie a necesitat includerea unui al treilea judecător, Dragoș Mirea, pentru a soluționa dezacordul dintre judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu.
Al doilea episod de desființare a unei hotărâri a avut loc vineri, 23 octombrie, când Curtea de Apel a respins încercarea de a înlocui detenția cu arestul la domiciliu. Pe 13 octombrie, judecătorul Vlad Andriescu acceptase cererea de a modifica măsura preventivă, argumentând că arestul la domiciliu era suficient pentru desfășurarea procesului. Magistratul a pus accent pe conduita procesuală a lui Călin Georgescu, pe lipsa antecedentelor și pe existența unui domiciliu stabil, considerând că menținerea în arest era disproporționată.
Curtea de Apel a respins argumentele Tribunalului, menținând arestarea preventivă pe baza unor riscuri de sustragere. Instanța de apel a reținut elemente precum discuții despre stabilirea în Italia, căutarea unui imobil și demersuri pentru obținerea azilului politic. Prin utilizarea mecanismului prevăzut de Articolul 19 din Legea nr. 304/2022, completul de divergență a stabilit că riscurile sunt actuale și că o măsură mai ușoară ar fi fost insuficientă pentru asigurarea procesului penal.
Situația celor două hotărâri desființate ridică întrebări privind calitatea motivărilor judiciare, dar nu implică automat răspunderea disciplinară a lui Vlad Andriescu. Conform Legii nr. 303/2022, pentru sancționarea unui magistrat este necesar să se demonstreze rea-credința sau grava neglijență, condiții care nu sunt confirmate de simpla diferență de opinie juridică. O eventuală sesizare a Inspecției Judiciare ar putea avea loc doar dacă analiza documentelor ar indica încălcări conștiente ale normelor legale.
În cadrul sistemului de justiție românesc, deciziile privind măsurile preventive sunt supuse controlului instanțelor superioare pentru a asigura proporționalitatea față de gravitatea acuzațiilor. Procedura de control judiciar permite reevaluarea constantă a condițiilor de detenție, în funcție de probele prezentate și de riscurile de subvenire a unor acte de evitare a justiției. Acest mecanism de verificare este esențial pentru menținerea echilibrului între drepturile inculpatului și necesitățile anchetei penale.