Călin Georgescu a acționat în instanță decizia prin care procurorii au instituit sechestru pe proprietatea sa de la Mogoșoaia. Procesul de contestare a fost înregistrat la Tribunalul București, urmând să fie analizat de magistrați la data de 7 octombrie. Această măsură juridică a fost luată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru a asigura recuperarea sumelor de bani imputate acestuia.
Sechestrul a fost impus pe 24 septembrie, având ca scop recuperarea unui prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Călin Georgescu, care a participat la alegerile prezidențiale, se află în prezent în Arestul Central al Capitalei, unde execută un mandat de 30 de zile. El este vizat de un dosar legat de o presupusă înșelăciune cauzată unui om de afaceri, conform datelor oficiale furnizate de surse.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de Răzvan Leu, un afacerist din Buzău, care reclamă o pagubă de un milion de euro. Reclamantul l-a cunoscut pe fostul candidat prin intermediul lui Ion Negoescu, un prieten comun, și a fost atras de o propunere de afaceri implicând tranzacții cu metale prețioase. Proiectul respectiv necesita accesul la o linie de credit de valoare de 6 milioane de euro.
În cadrul acestui mecanism, Călin Georgescu l-a îndrumat pe omul de afaceri către Ionel Rusen, descris ca un om de încredere. Acesta l-a prezentat victimei pe Massimiliano Arena, un cetățean italian care acționa ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, Răzvan Leu a trebuit să achite o garanție de un milion de euro, sumă care a generat ulterior problemele juridice de care este vizat inculpatul.
Procurorii susțin că o parte din acea garanție, respectiv 100.000 de euro, a fost folosită pentru finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Autoritățile menționează că există un plan de cheltuieli prezentat pentru această sumă specifică. Ulterior, victima a mai transferat încă 100.000 de euro, după ce i s-a promis că împrumutul va crește la 15 milioane de euro, însă tranzacția nu s-a mai concretizat.
Aceste proceduri de sechestru și arestare apar într-un context în care DIICOT monitorizează frecvent schemele de fraudă financiară care implică promisiuni de creditare masivă. În astfel mga cazuri, instituțiile de investigație caută să blocheze activele suspectate pentru a proteja interesele victimelor, în încercarea de a recupera prejudiciile cauzate prin transferuri de bani pe conturi sau active imobiliare.