Călin Georgescu a acționat în instanță, prin intermediul avocaților săi, o contestație împotriva măsurii de sechestru impusă de procurori asupra vilei sale din Mogoșoaia. Procesul legat de această decizie juridică a fost programat pentru data de 7 octombrie, urmând să fie soluționat de către Tribunalul București. Această demers juridic vine într-un moment în care fostul candidat la alegerile prezidențiale se confruntă cu multiple restricții legale.
Sechestrul asupra proprietății a fost instituit de către DIICOT în data de 24 septembrie, cu scopul specific de a asigura recuperarea unui prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Suma respectivă este cea care i se impute lui Călin Georgescu în cadrul anchetei penale în desfășurare. În prezent, fostul candidat la prezidențiale se află în Arestul Central al Capitalei, fiind supus unei arestări de 30 de zile.
Ancheta penală a fost declanșată ca urmare a unei plângeri depuse de un om de afaceri din Buzău, identificat sub numele de Răzvan Leu. Acesta susține că a fost păgubit cu suma de un milion de euro în urma unor promisiuni legate de afaceri. Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu prin intermediul unui prieten comun, pe Ion Negoescu, și i s-ar fi propus implicarea într-un proiect cu metale prețioase.
În cadrul acestui proiect, care necesita o linie de credit de 6 milioane de euro, Călin Georgescu l-ar fi îndrumat pe Răzvan Leu către Ionel Rusen. Acesta din rândul său l-ar fi prezentat pe Massimiliano Arena, un cetățean italian care reprezenta o bancă din Elveția. Pentru obținerea creditului, s-a solicitat lui Răzvan Leu plata unei garanții de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro erau destinați finanțării campaniei prezidențiale.
Procurorii susțin că pentru suma destinată campaniei a fost prezentat chiar și un plan de cheltuieli, însă procesul de creditare nu s-a concretizat. Victima a fost convinsă să mai transfere încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul ar putea ajunge la 15 milioane de euro. Ulterior, Răzvan Leu a solicitat restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă fondurile nu au mai fost recuperate.
Cazul de fraudă și sechestru de bunuri se încadrează într-un context juridic de monitorizare atentă a procedurilor de recuperare a prejudiciilor în dosarele de criminalitate organizată. Instituțiile de justiție aplică astfel măsuri de siguranță financiară pentru a preveni dispersarea activelor în timpul desfășurării proceselor penale, asigurând astfel posibilitatea de recuperare a banilor de la victimele identificate în cadrul anchetelor oficiale.