Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a fost prezent luni, 21 septembrie, la sediul DIICOT pentru a fi audiat. Această procedură a avut loc în cadrul unui nou dosar în care este implicat. În timpul deplasării la sediul instituției, Georgescu a fost observat purtând o pereche de blugi de culoare bleumarin închis, completată de o cămașă și un sacou de o nuanță deschisă.
Prezența sa la DIICOT a atras atenția prin modul în care a ales să se îmbrace pentru această audiere oficială. Îmbrăcămintea aleasă de Călin Georgescu, care includea blugii, contrastează cu declarațiile sale publice din perioada anului 2025. În acele momente, el a folosit acest element vestimentar ca pe un instrument de critică politică la adresa unor grupuri de cetățeni, fără a menționa însă nume de persoane specifice.
În timpul unui miting din 2025, Călin Georgescu a criticat dur persoanele care au cerut „blugi și banane”. Aceste persoane făceau parte din manifestațiile pro-europene organizate între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din mai 2025. Acei manifestanți susțineau direcția occidentală pentru România, invocând dorința de a păstra standardul de viață occidental, libertatea de circulație și accesul la bunuri precum fructele exotice sau vacanțele în străinătate.
Călin Georgescu a declarat în acea perioadă că a văzut cu consternare cum unii produceau „zgomotul ridicolului” cerând astfel de lucruri. El a argumentat că, în timp ce în zona rurală există copii care mănâncă doar cartofi fierți, alții cer vacanțe scumpe. Călin Georgescu a subliniat necesitatea de a asigura condiții de bază, precum drumul spre școală, înainte de a discuta despre lux sau consumul de produse exotice.
Contextul acestor declarații se încadrează într-o perioadă de intensă polarizare politică, marcată de manifestații care puneau în opoziție valorile tradiționale față de modelul de viață occidental. Discursul lui Călin Georgescu a vizat direct alegătorii care susțineau integrarea europeană și standardele de consum ale societăților de vest, folosind simbolurile „blugilor și bananelor” pentru a sublinia prăbușirea valorilor în detrimentul nevoilor fundamentale ale populației rurale.
Deși informațiile despre audierea de la DIICOT sunt recente, discursul său istoric rămâne un punct de referință în analiza modului în care acesta a gestionat temele sociale și identitare în campania sa.