O acțiune în instanță, inițiată de o organizație non-guvernamentală pentru a contesta prezența bustului lui Octavian Goga în spațiul public din Iași, a fost încheiată fără un rezultat decisiv. Tribunalul Arad a emis o soluție prin care a constatat că procesul a rămas fără obiect, după ce monumentul respectiv a fost dezafectat. Această decizie juridică vine într-un moment în care bustul a dispărut de pe locul unde fusese amplasat de către municipalitate, în parcul Copou.
Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului a depus o plângere la începutul anului, vizând prezența bustului în zona Copou, o zonă cu trafic intens. Organizația a argumentat că biografia politică a lui Octavian Goga, aflat sub acuzația de atitudine antisemită și fascistă în perioada interbelică, este incompatibilă cu normele legale. ONG-ul a susținut că menținerea bustului în spațiul public încalcă prevederile Legii Vexler, care interzice statuile dedicate persoanelor asociate cu organizații de natură rasistă sau xenofobă.
Procesul a fost deschis oficial pe 16 martie 2026, la secția de contencios administrativ a Tribunalului Arad. Pârâții în această cauză au fost UAT Municipiul Iași și Consiliul Local, în urma refuzului de a soluționa cererea depusă de asociație. În cadrul procedurilor judiciare au intervenit și Mihai Daraban, Vlad-Mihai Agache și Dumitru Toll. Instanța a analizat excepțiile invocate de pârâți, însă a concluzionat că acțiunea nu mai poate fi continuată.
Deși decizia instanței favorizează indirect poziția Primăriei Iași, hotărârea poate fi atacată prin recurs. Între timp, realitatea de pe teren a schimbat situația, monumentul fiind dezafectat și îndepărtat din zona de circulație. Această dezafectare a fost motivul principal pentru care judecătorii au adoptat soluția de a declara acțiunea fără obiect, având în vedere că statutul bustului s-a schimbat înainte de finalizarea completă a disputelor juridice.
Disputa juridică a evidențiat tensiunea dintre conservarea patrimoniului și aplicarea legilor care reglementează simbolurile din spațiul public. În România, aplicarea Legii Vexler rămâne un subiect de interes în gestionarea monumentelor și a spațiilor publice, în special în contextul evaluării biografiilor unor figuri istorice. Această lege reglementează strict prezența statuilor asociate cu mișcări fasciste sau legionare în locurile publice, pentru a preveni glorificarea unor ideologii interzise.
În perioada actuală, deciziile privind spațiul public și patrimoniul sunt monitorizate atent de diverse organizații care urmăresc respectarea normelor de integrare și combaterea antisemitismului. Cazul bustului din Iași reflectă complexitatea gestionării monumentelor istorice în raport cu legislația privind simbolurile politice și etnice. Această evoluție juridică și administrativă subliniază importanța procedurilor de dezafectare a obiectelor de patrimoniu în contextul unor controverse sociale și legale active.