Fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, se confruntă cu o luptă juridică pentru a păstra peste jumătate din suma de 6,3 milioane de euro, mita pentru care a fost condamnat. Deși a fost eliberat în 2025 ca urmare a prescripției, procesul de recuperare a banilor de către stat este blocat de erori de formulare în deciziile judecătorești. Disputa vizează modul în care pot fi valorificate bunurile achiziționate din acești bani.
În perioada 2010-2012, în timpul mandatului său la conducerea CNAS, Lucian Duță a primit 5.500.000 euro prin transferuri bancare și 800.000 euro în numerar. Acești bani au fost luați de la reprezentanții firmelor HP România și Siveco pentru atribuirea unor contracte aferente cardului național de sănătate. O parte semnificativă, respectiv 2,18 milioane euro, a fost direcționată către un cont în Elveția al companiei Eurotrust Invest Inc., o firmă offshore înregistrată în Antilele Olandeze.
Restul sumelor au fost transformate în active imobiliare și un autoturism de lux, însă acestea se află pe numele iubitei sale și al membrilor familiei acesteia. Tribunalul București a pus sub sechestru sumele de bani investite în aceste imobile, nu bunurile în sine, fapt ce a generat confuzii majore. Curtea de Apel București a observat că prima instanță a procedat greșit prin mutarea sechestrului de pe bunuri pe sumele de bani, însă nu a putut rectifica situația din oficiu.
Executorii fiscali de la ANAF au întâmpinat dificultăți în procesul de executare silită, nefiind siguri dacă pot valorifica imobilele deținute de terți. Pentru a clarifica situația, Biroul Executări Penale al Tribunalului București a deschis în 2023 o contestație la executare. Pe 11 martie 2026, instanța a admis cererea, lămurind că sechestrul trebuie să vizeze atât sumele de bani din Elveția, cât și imobilele din București și autoturismul BMW 530D X Drive.
Avocații lui Lucian Duță susțin că orice modificare a dispozitivului reprezintă o intervenție nelegală asupra unei hotărâri definitive. Aceștia argumentează că confiscarea are caracter personal și nu poate viza bunurile deținute de terți, deoarece hotărârea de condamnare a dispus confiscarea exclusiv de la Lucian Duță. Susțin că lămurirea hotărârii ar constitui, în realitate, o confiscație mascată de la alte persoane, fapt interzis de lege, și solicită admiterea contestației.
Cazul se înscrie într-un context de monitorizare atentă a deciziilor instituțiilor statului și a modului în care acestea gestionează resursele publice. În România, procesele de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat implică adesea proceduri complexe de executare silită. Decizia finală a Curții de Apel București asupra acestei contestații la executare va fi pronunțată pe data de 14 octombrie 2026.