Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT) a depus un plângere la Curtea de Apel București pentru anularea Decretului nr. 770/2026. Prin acest act, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan în calitatea de candidat la funcția de prim-ministru, în vederea solicitării votului de încredere de la Parlament pentru noul Guvern. Dosarul a fost înregistrat pe 22 septembrie la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a instanței.
În cadrul acestui proces judiciar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial sunt menționate în calitate de pârâți. Instanța a stabilit primul termen de judecată pentru data de 28 septembrie 2026. Demersul este condus de președintele asociației, deputatul neafiliat Ioana Grosaru, care este membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, vizând validitatea procedurii constituționale de numire.
Reacția comunității italiene din România a fost una de nemulțumire în raport cu acțiunea RO.AS.IT. Un grup format din 11 organizații ale comunității italiene a exprimat „surprinderea” și „îngrijorarea” față de acest demers juridic. Aceste entități au precizat că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor persoane sau partide, considerând desemnarea candidatului la prim-ministru o procedură strict constituțională și instituțională.
Fostul judecător Cristi Dănileț a comentat public această situație, susținând că decretele prezidențiale nu pot fi contestate în instanță. Acesta a argumentat că, atunci când o autoritate constituțională întocmește un act de putere constituțională, justiția ordinară nu are competență asupra acestora. Conform afirmațiilor sale, studenții la Drept învață încă din primul an că aceste acte de putere sunt scutite de contestarea prin mecanismele judiciare obișnuite.
Asociația RO.AS.IT, fondată în 1993 la Suceava, este singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România. Aceasta beneficiază de finanțare publică de la Guvern, prin Departamentul pentru Relații Interetnice, și are reprezentare garantată în Parlamentul României prin un loc de deputat. Organizația a mai atacat anterior, în aprilie 2026, decretele de numire a șefilor marilor parchete, DNA, Parchetul General și DIICOT.
Reprezentarea minorităților naționale în Parlamentul României este reglementată prin Constituție, oferind acestora un loc de deputat pentru a asigura participarea la procesul legislativ. Această structură instituțională permite comunităților etnice să aibă o voce în procesele de decizie națională, deși statutul lor juridic și capacitatea de a contesta acte administrative de înalt nivel rămân subiecte de analiză în cadrul instanțelor de contencios administrativ.