Andrea Chiș, ministrul propus la Justiție în cadrul Cabinetului Mureșan, a detaliat marți planurile de reformă ale sistemului judiciar după audierile din comisiile Parlamentului. Aceasta a declarat că obiectivele sale includ o schimbare majoră în modul în care este gestionată cariera judecătorilor, vizând în special reducerea puterii exercitate de CSM. Ministrul propus a susținut că reformele necesare vizează descentralizarea unei structuri pe care o consideră actual centralizată.
Prima măsură propusă de Andrea Chiș vizează modificarea componenței și a modului de numire a comisiilor de examen din cadrul CSM. Această intervenție ar avea scopul de a influența direct modul în care se desfășoară promovarea judecătorilor, atât la nivel de conducere, cât și la nivel de execuție. Ministrul a subliniat că acest proces este esențial pentru gestionarea carierei magistraților, considerând că actuala structură concentrează prea multă autoritate la vârful piramidei.
O altă direcție de reformă vizează rolul președinților Curților de Apel și al colegiilor de conducere în procesul de promovare efectivă. Andrea Chiș a argumentat că puterea de a decide carierele ar trebui redată judecătorilor, pentru a evita situațiile în care componența colegiilor de conducere afectează independența acestora. Ea a avertizat că, dacă aceste colegii sunt dominate de oamenii președintelui, procesul de repartizare a judecătorilor pe secții poate deveni viciat.
În ceea ce privește transparența, ministrul propus a insistat pe necesitatea obligativității motivării deciziilor luate de colegiile de conducere. Andrea Chiș a criticat practicile actuale, menționând că simpla invocare a unor „motive obiective” pentru schimbarea unui complet de judecată nu reprezintă o motivare validă. Ea a cerut o clarificare a proceselor decizionale pentru a preveni situațiile în care magistrați cu specializări diferite, precum penaliști, sunt trimiși să judece în domenii precum contenciosul.
Referitor la rezistența politică la aceste schimbări, Andrea Chiș a afirmat că membrii comisiilor care au votat împotrivă doresc menținerea status quo-ului legislativ. Ea a precizat că programul de guvernare presupune modificări de legi pe care doar Parlamentul le poate implementa. Astfel, un vot negativ din partea deputaților și senatorilor ar putea semnala, în opinia sa, o dorință de a nu modifica legislația actuală a justiției.
Procesul de audieri parlamentare pentru numirea membrilor cabinetelor guvernamentale reprezintă o etapă critică în cadrul sistemului de puteri, determinând direcția politică a ministerelor cheie. În contextul actual, deciziile luate în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului pot influența direct capacitatea de implementare a reformelor legislative propuse de noul guvern în sectorul justiției și al administrației publice.