Andrea Chiș, ministrul propus la Justiție, a oferit detalii despre prioritățile sale de reformă imediat după finalizarea audierilor din comisii în cadrul Parlamentului. Aceasta a declarat că obiectivele sale principale vizează o schimbare a structurii de putere din sistemul judiciar, criticând actuala centralizare a deciziilor. Ministrul propus a subliniat că vrea să implementeze o descentralizare a piramidei de putere, conform programului de guvernare pe care l-a prezentat în timpul audierilor.
O dintre principalele măsuri propuse de Andrea Chiș este retragerea puterii deținute de CSM în ceea ce privește gestionarea carierei judecătorilor. Această propunere vizează în special secția de judecători și implică modificarea modului în care sunt numite comisiile de examen. Obiectivul este de a influența modul în care judecătorii sunt promovați, atât la nivel de conducere, cât și la nivel de execuție, pentru a evita concentrarea deciziilor într-un singur punct.
Andrea Chiș a indicat faptul că rolul președinților Curților de apel și al colegiilor de conducere este crucial în procesul de promovare efectivă a judecătorilor. Ea a argumentat că, în prezent, există o problemă de independență atunci când colegiile de conducere nu sunt alese, ci sunt dominate de oamenii președintelui. Această situație poate afecta modul în care judecătorii sunt desemnați pe secții, ducând la situații în care specialiști în penal sunt trimiși să judece în contencios.
Pentru a combate lipsa de transparență, ministrul propus a propus obligativitatea motivării deciziilor luate de colegiile de conducere. Ea a criticat faptul că, în prezent, schimbarea completurilor de judecată se face uneori fără explicații clare, sub pretextul unor motive obiective care nu sunt detaliate. Andrea Chiș susține că transparentizarea acestor procese este esențială pentru a asigura un sistem judiciar echitabil și pentru a preveni schimbările arbitrare ale componenței completurilor.
În ceea ce privește opoziția parlamentară, Andrea Chiș a interpretat voturile negative primite în comisii ca pe o dorință de a menține status quo-ul legislativ. Ea a menționat că programul de guvernare presupune modificări legislative care pot fi realizate doar de către Parlament. Prin urmare, un vot negativ din partea deputaților și senatorilor ar putea însemna, în opinia sa, o reticență față de modificarea legilor actuale și o dorință de a le lăsa în forma lor actuală.
Procesul de numire a unui nou guvern are loc într-un context politic marcat de incertitudini privind numărul de voturi necesare în Parlament. Deși există discuții despre șansele de succes ale guvernului propus, președintele Nicușor Dan dispune de libertatea constituțională de a decide dacă desemnează un alt premier, fără a fi obligat să dizolve Parlamentul în absența unei majorități clare.