Andrea Chiș, ministrul propus la Justiție, a reacționat marți, 29 septembrie, în urma audierilor desfășurate în cadrul comisiilor Parlamentului. Aceasta a evaluat rezultatul votului negativ primit în comisii de specialitate, interpretând poziția parlamentarilor care au votat împotrivă. Conform declarațiilor sale, refuzul de a valida numirea indică o dorință de a păstra cadrul legislativ actual fără nicio modificare semnificativă.
Ministrul propus a subliniat că programul de guvernare prevede necesar modificări legislative, însă aceste schimbări pot fi implementate doar de către Parlament. Ea a afirmat că votul negativ din partea deputaților și senatorilor din comisii înseamnă, cel mai probabil, că aceștia nu doresc să modifice legile și preferă să le lase așa cum sunt în prezent. Andrea Chiș a considerat că acest rezultat nu depinde direct de guvernul propus sau de persoana sa.
Una dintre principalele direcții de reformă prezentate de Andrea Chiș vizează descentralizarea puterii în sistemul judiciar, pe care o consideră centralizată în prezent. Ea a propus retragerea unor competențe de la CSM, în special în ceea ce privește gestionarea carierei judecătorilor în cadrul secției de judecători. Această măsură ar implica modificarea modului de numire a comisiilor de examen, influențând astfel promovarea și execuția în funcție de conducere.
Andrea Chiș a indicat faptul că rolul președinților Curților de apel și al colegiilor de conducere este crucial în procesul de promovare efectivă a judecătorilor. Ea a avertizat că, dacă colegiile de conducere sunt dominate de persoanele numite de președinte, independența judecătorilor poate fi afectată, inclusiv prin modul în care aceștia sunt puși pe secții. Apoi a menționat situații în care judecători penaliști sunt trimiși să judece în materie de contencios.
Pentru a combate aceste probleme, ministrul propus a susținut necesitatea transparentizării deciziilor și a impunerea obligativității motivării. Ea a criticat faptul că invocarea unor „motive obiective” pentru schimbarea unui complet de judecată nu constituie o motivare reală și validă. Propunerea sa vizează astfel o mai mare claritate în procesele de decizie din cadrul instituțiilor de conducere ale sistemului de justiție.
Procesul de audieri parlamentare pentru numirea membrilor cabinetului guvernamental reprezintă o etapă esențială în cadrul procedurilor de formare a unui nou guvern. Aceste audieri permit parlamentarilor să evalueze competențele și viziunea persoanelor propuse pentru funcții cheie, precum Justiția, înainte de votul final în plenul ambelor camere. Deciziile luate în comisii pot influența direct stabilitatea politică și capacitatea de implementare a reformelor legislative propuse.