Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat că reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au fost de acord cu punctul de vedere al AEP privind procedura de înregistrare a partidelor politice. Această operațiune, descrisă de șeful instituției ca fiind de natură administrativ-jurisdicțională, va fi realizată direct la nivelul Autorității Electorale Permanente. CSM a informat că în anul 2025 a transmis Ministerului Justiției diverse propuneri de modificare a legislației, inclusiv a legii privind partidele politice.
Adrian Țuțuianu a respins acuțiile conform cărora instituția ar fi creat un sistem arbitrar pentru înregistrarea organizațiilor politice. El a subliniat că este falsă teza conform căreia AEP ar decide înregistrarea fără o bază criterială clară. Pentru a asigura transparența, cererile de înregistrare vor fi analizate în cadrul unor completuri constituite în cadrul AEP, iar procesul se va desfășura în cadrul unor ședințe publice, oferind posibilitatea oricărei persoane interesate de a interveni în cauză.
Procedura propusă include termene stricte pentru soluționarea cererilor și pentru verificarea acestora. AEP are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru soluționarea cererii, în timp ce pentru formularea căii de atac la instanță este prevăzut un interval de cinci zile. Dosarul trebuie transmis integral la Curtea de Apel București, care are obligația de a se pronunța definitiv în termen de 15 zile. În total, procesul poate dura aproximativ 50 de zile.
În ceea ce privește dizolvarea partidelor politice, Adrian Țuțuianu a menționat că dorește ca această competență să rămână în sfera Curții Constituționale sau a Curții de Apel București. Totuși, președintele AEP propune ca autoritatea să aibă posibilitatea de a sesizează instanța de judecată competentă atunci când apar situații care impun o dizolvare. Această abordare vizează respectarea opiniilor exprimate în spațiul public privind limitele atribuțiilor instituției electorale.
O altă prioritate menționată de Adrian Țuțuianu este combaterea fenomenului numit de presă „partide clonă”, care generează confuzie și denaturarea rezultatelor electorale. Pentru a evita suprapunerea denumirilor, au fost introduse două condiții obligatorii pentru denumirea și semnul electoral: distinctivitatea față de alte partide și disponibilitatea denumirii. Această regulă este similară cu cea aplicată asociațiilor, fundațiilor sau societăților, scopul fiind evitarea confuziilor în procesul de vot.
În cadrul sistemului juridic și administrativ român, gestionarea înregistrărilor și a reglementărilor pentru entitățile politice necesită o coordonare constantă între autoritățile de control și instanțele de judecată. Modificările legislative propuse de CSM către Ministerul Justiției reflectă necesitatea de a actualiza cadrul normativ pentru a răspunde provocărilor actuale din reprezentativitatea politică și integritatea proceselor electorale naționale.