Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat că reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au exprimat acordul lor cu punctul de vedere al AEP. Conform acestui proces, înregistrarea partidelor politice ar trebui efectuată direct la Autoritatea Electorală Permanentă. Această decizie vizează transformarea înregistrării într-o operațiune de natură administrativ-jurisdicțională, facilitând gestionarea procesului de formare a entităților politice în țară.
Adrian Țuțuianu a precizat că CSM a transmis Ministerului Justiției, încă din anul 2025, mai multe propuneri de modificare a legislației, inclusiv pentru legea privind partidele politice. Președintele AEP a respins acuțiile că instituția ar fi creat un sistem arbitrar de înregistrare fără criterii clare. El a subliniat că procesul de analizare a cererilor de înregistrare va fi unul public, desfășurat în cadrul unor completuri constituite în cadrul Autorității Electorale Permanente.
Procedura propusă prevede ca orice persoană interesată să poată interveni în cauză, fie prin opoziție, fie prin susținerea înregistrării unui partid. Termenul de soluționare a cererii este de 30 de zile, iar după această etapă, există un interval de cinci zile pentru formularea căii de atac la Curtea de Apel București. Această instanță se va pronunța definitiv asupra înregistrării sau neînregistrării, având obligația de a soluționa cererea în termen de 15 zile.
În total, procesul ar putea dura aproximativ 50 de zile pentru a decide înregistrarea sau modificarea actelor unui partid politic. În ceea ce privește dizolvarea acestora, Adrian Țuțuianu a declarat că dorește ca această competență să rămână la Curtea Constituțională sau la Curtea de Apel București. Totuși, el propune ca AEP să aibă posibilitatea de a sesizează instanța de judecată competentă atunci când apar situații care impun dizolvarea unui partid.
Un alt punct abordat de președintele AEP este combaterea fenomenului numit de presă „partide clonă”, care generează confuzie și denaturarea rezultatelor electorale. Pentru a evita suprapunerea denumirilor, Adrian Țuțuianu a introdus două condiții obligatorii pentru denumirea și semnul electoral: distinctivitatea față de alte partide și disponibilitatea denumirii, care ar trebui rezervată la nivelul Autorității Electorale Permanente, similar cu reglementările aplicabile asociațiilor și fundațiilor.
Evoluția acestor reglementări legislative intervine într-un context în care structura politică este constant monitorizată prin procese de înregistrare și modificare a statutelor. Deciziile privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice rămân esențiale pentru stabilitatea sistemului de reprezentare democratică și pentru claritatea proceselor electorale organizate în România.