Organizațiile Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România au solicitat Autorității de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon revocarea licenței miniere de la Valea Dobra, județul Sibiu. Această licență de exploatare nr. 29.694/2026 a fost aprobată prin Ordinul nr. 529/3.09.2026 pentru o carieră de piatră de construcție. ONG-urile susțin că documentația depusă de titularul licenței, Mineral Proiect Invest S.A., nu reflectă realitatea proiectului industrial planificat în zonă.
Conform declarațiilor lui Luminița Dejeu, președinta Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu / Mining Watch România, proiectul real ar putea costa de peste 17 ori mai mult decât investiția evaluată pentru licență. În timp ce autoritatea a aprobat o carieră de piatră, compania comunică investitorilor și Bruxelles-ului un proiect care include o uzină chimică de magneziu. Această unitate industrială ar utiliza acid clorhidric, proces care aduce riscuri pentru sănătatea oamenilor, pentru apă și pentru locuințele din zona Săliște.
Există o discrepanță majoră între datele furnizate de ANRMPSG și planurile companiei. Autoritatea a raportat o investiție de aproximativ 22,7 milioane de euro pe o perioadă de 20 de ani pentru o carieră de rocă industrială. Totuși, Mineral Proiect Invest S.A. descrie un proiect integrat de peste 400 de milioane de euro, cu o durată de 30-50 de ani. Planul include o uzină chimică ce ar produce 25.000 de tone pe an de MgO și Mg(OH)2 prin tratarea minereului cu acid.
Plângerea indică faptul că proiectul a fost fragmentat pentru a evita evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului. Dacă cariera este luată separat, aceasta se situează sub pragul de evaluare, dar împreună cu uzina chimică, evaluarea ar fi obligatorie conform legislației UE și românești. De asemenea, autoritățile de sănătate și de siguranță industrială nu au fost consultate pentru procesarea cu acid. Consiliul Local Săliște a respins deja, în unanimitate, cererea companiei de a concesiona un teren de 10 hectare pentru unitatea industrială.
Un alt aspect critic vizează pierderile financiare pentru stat. Redevența a fost calculată pentru materiale precum argilă sau nisip, fiind estimată la 1,7 milioane de euro în 20 de ani. Dacă ar fi încadrată ca minereu de magneziu, redevența ar putea ajunge la 5-8 milioane de euro, fiind de aproape cinci ori mai mare. Mai mult, nu au fost efectuate studii independente privind posibilele fibre azbestiforme din roca care conține minerale din grupele serpentinului și amfibolilor.
Autoritatea de reglementare are la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde la plângerea depusă de organizații. Dacă ordinul nu va fi revocat, ONG-urile au anunțat că vor solicita anularea acestuia prin instanță și vor cere suspendarea activităților miniere. Solicitarea include și verificarea informațiilor furnizate de companie privind destinația reală a rocii extrase din perimetrul Valea Dobra.