Un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de salariați din sectorul public indică o percepție critică asupra utilizării fondurilor. Aproape 66% dintre respondenți reclamă lipsa sau insuficiența rezultatelor în urma investițiilor efectuate în ultimii ani. Doar 30,1% dintre funcționari consemsează schimbări concrete, precum dotări noi, sedii modernizate sau îmbunătățiri ale procedurilor administrative, în timp ce restul raportrează transformări parțiale sau absența totală a efectelor vizibile.
Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP, avertizează că cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate reale. Conform acestuia, nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri sau să cumpere echipamente dacă acestea nu simplifică activitatea angajaților și nu îmbunătățesc serviciile oferite cetățenilor. Bogdan-Costin FÂRȘIROTU subliniază că riscul este ca banii publici să fie consumați fără a rezolva problemele pentru care au fost alocați inițial.
Resursele financiare sunt direcționate, în opinia respondenților, către destinații cu utilitate dubioasă. Un segment de 30,6% indică serviciile externe sau contractele de consultanță, în timp ce 29,3% menționează menținerea unor structuri sau posturi lipsite de utilitate. De asemenea, 28,8% semnalează utilizarea platformelor informatice și a softurilor care sunt concepute slab, iar 22,7% reclamă achiziții de echipamente cu o utilitate redusă în cadrul instituțiilor.
Percepția asupra risipei variază semnificativ în funcție de nivelul de instruire al angajaților. Contractele de consultanță sunt indicate de 31,6% dintre salariații cu studii superioare, comparativ cu doar 12,1% în rândul celor cu studii medii sau postliceale. Pe de altă parte, achizițiile de echipamente inutile sunt semnalate de 39,3% dintre angajații cu studii medii, o cifră mult mai mare decât cea de 21,8% raportată pentru cei cu studii superioare.
Impactul fondurilor europene asupra nivelului individual rămâne extrem de limitat pentru majoritatea bugetarilor. Aproape jumătate dintre angajații statului, respectiv 46,9%, nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din absorbția acestor bugete, iar 42% nu au constatat avantaje personale concrete. Doar 11,8% dintre respondenți au declarat că au beneficiat personal de finanțări europene prin proiecte, burse sau alte alocări dedicate, o cifră care scade în funcție de venituri.
Eficiența absorbției fondurilor publice este un subiect central în gestionarea administrației, fiind strâns legată de capacitatea instituțiilor de a transforma resursele financiare în servicii funcționale. În contextul european, fondurile comunitare sunt prezentate ca principalul motor de modernizare a administrației, însă datele de la APSAP arată că această tranziție către digitalizare și eficiență este percepută ca fiind incompletă sau pur de formă de către personalul din prima linie.