Guvernul propune o reorganizare administrativă prin comasarea comunelor care au un număr de locuitori sub pragul de 1.500. Această inițiativă vizează reducerea cheltuielilor administrative și eficientizarea bugetului, însă a declanșat reacții negative din partea primarilor. Aceștia avertizează că reforma poate duce la pierderea identității comunităților și va îngreuna accesul cetățenilor la serviciile administrative necesare.
În județul Iași, planul vizează două localități care se încadrează în criteriul demografic stabilit pentru anul 2023: Cucuteni, cu 1.335 de locuitori, și Drăgușeni, cu 1.455 de locuitori. Conform documentelor transmise către Asociația Comunelor din România (ACOR), în întreaga țară sunt vizate 429 de comune prin această reorganizare. Primarul comunei Cucuteni, Pamfilică Brânză, susține că localitatea are o valoare istorică imensă și că dispariția ei ar afecta un brand național.
Pamfilică Brânză subliniază că Cucuteni este cunoscută pentru descoperirile arheologice care au dat numele unei civilizații preistorice importante. Edilul afirmă că nu a primit informații concrete despre modul de desfășurare al reformei și nici nicio comunicare de la reprezentanții partidului său. „Nu cred că e ceva bun, din punctul meu de vedere, ca localitatea Cucuteni să dispară. Este un brand de țară”, a declarat Pamfilică Brânză, menționând că nu știe detalii decât prin presă.
O altă voce critică vine din comuna Roșcani, unde primarul Ginovel Gheorghiu cere o analiză bazată pe criterii geografice, nu doar pe populație. Aceștia menționează distanțele mari dintre localități și lipsa transportului public ca obstacole majore pentru cetățeni. Ginovel Gheorghiu a propus ca autoritățile să reducă mai întâi numărul de parlamentari și consilieri înainte de a atinge comunitățile. El a subliniat că o unire cu Trifești ar pune în dificultate persoanele în vârstă.
Procesul de comasare ar include o etapă de consultare prin referendumuri locale, programată pentru martie 2027, pentru a decide dacă localitățile acceptă voluntar unirea. Dacă se aprobă, reorganizarea ar intra în vigoare în anul 2028, odată cu alegerile locale. Guvernul propune ca localitățile care aleg să se unească să primească stimulente și sprijin pentru proiecte de infrastructură, ca o metodă de a compensa resursele financiare limitate.
Această discuție despre reorganizarea administrativă se încadrează într-un context mai larg de reforme ale instituțiilor statului. În România, deciziile privind structura administrativă și managementul resurselor publice sunt adesea subiectul unor dezbateri intense între nivelul central și autoritățile locale. Eficiența aparatului bugetar rămâne un punct critic în gestionarea fondurilor publice la nivel de comună și județ.