Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost repornit în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie, marcând finalul unei perioade de aproape trei luni de inactivitate. Întreruperea producției de energie a fost determinată de debitul extrem de mic al apei din Dunăre, care a impus oprirea unității. Reintegrarea în sistem a permis restabilirea unui aport semnificativ de energie nucleară pentru rețeaua națională de transport.
Conform datelor furnizate de Transelectrica în timp real, duminică, 8 noiembrie, la ora 10:30, Reactorul 1 furniza aproximativ 600 MW de energie. Această cantitate a reprezentat 10,78% din producția totală de 5.542 MW înregistrată în Sistemul Energetic Național în acel moment. Reintegrarea unității contribuie direct la stabilitatea furnizării de electricitate în contextul fluctuațiilor de debit ale fluviului.
Decizia privind repornirea Reactorului 2 urmează să fie luată luni, după o analiză detaliată a parametrilor tehnici și ai prognozelor de debit. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a participat sâmbătă la Cernavodă alături de premierul Luca Niculescu, afirmând că premisele sunt îmbucurătoare. Acesta a precizat că procesul de lucru continuă în aceste zile pentru a evalua condițiile necesare reluării funcționării celei de-a doua unități.
Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a explicat că repornirea Unității 2 este un proces tehnic complex care depinde de mai mulți factori. Pe lângă necesitatea ca nivelul Dunării să crească cu cel puțin 10 – 15 centimetri, funcționarea optimă a Unității 1 este crucială. Cele trei pompe mari de răcire ale primului reactor influențează direct nivelul apei necesar pentru funcționarea celei de-a doua unități de la centrală.
În prezent, nivelul măsurat local la CNE Cernavodă este de 2,08 metri, conform nivelului Mării Baltice. Romeo Urjan a menționat că acest nivel este suficient pentru funcționarea Unității 1, însă pentru Unitatea 2 sunt necesare analize suplimentare. Luni vor fi luați în considerare mai mulți parametri tehnici și prognozele privind evoluția debitului pentru a decide momentul oportun al reluării producției.
Gestionarea resurselor de apă pentru centralele energetice rămâne un punct critic pentru securitatea energetică a țării. În alte zone, precum București, infrastructura este supusă unor presiuni similare, pierderile masive din rețelele de termoficare afectând capacitatea de furnizare. Echilibrul dintre debitul fluviilor și necesarul de răcire al reactoarelor este esențial pentru menținerea continuității producției de energie în România.