Proiectul pentru construcția variantei ocolitoare Năsăud a ajuns în etapa de consultare publică a indicatorilor tehnico-economici. Această investiție, estimată la aproximativ 402 milioane de lei, inclusiv TVA, vizează realizarea unui drum de 4,755 kilometri care va asigura legătura între DN17C și DN17D. Documentația a fost pregătită de CNAIR în parteneriat cu Primăria Năsăud, iar după încheierea perioadei de consultare, proiectul va fi supus aprobării în ședința Guvernului.
Infrastructura planificată va fi construită în lunca râului Someșul Mare, pornind de la kilometrul 19+440 al DN17C și finalizându-se la intersecția cu DN17D, la kilometrul 23+771. Lucrările de construcții-montaj reprezintă o parte semnificativă a bugetului, fiind estimate la 296,8 milioane de lei, inclusiv TVA. Proiectul prevede o durată de execuție de 36 de luni, fiind finanțat prin fonduri europene nerambursabile din Programul Transport 2021-2027, alături de bugetul de stat și alte surse.
Elementul central al lucrărilor constă în construcția a două poduri care vor avea o lungime cumulată de 962 de metri. Prima structură, de 681 de metri, va supratraversa zona străzii Lusca la kilometrul 0+894,83, având 28 de deschideri și un gabarit vertical de cinci metri. A doua structură va avea 281 de metri și va traversa râul Someșul Mare și calea ferată 416B Dej–Beclean–Ilva Mică, oferind un gabarit de trecere de cel puțin 7,7 metri peste căile ferate.
Drumul va dispune de două benzi de circulație, fiecare având o lățime de 3,5 metri, pe o platformă totală de 12 metri. Viteza de proiectare este stabilită la 80 km/h, iar traseul va fi dotat cu două sensuri giratorii: unul la începutul variantei, la intersecția cu DN17C, și unul la capătul acestuia, la legătura cu DN17D. Pentru a atenua impactul asupra locuitorilor, vor fi instalate panouri fonoabsorbante pe o lungime de 490 de metri.
Necesitatea acestui proiect este justificată de scăderea vitezei medii de deplasare în orașul Năsăud, care a coborât de la 23,84 km/h în 2017 la 15,26 km/h în 2023. În prezent, traficul de tranzit și cel greu traversează zona urbană, generând poluare și disconfort. Studiul de trafic estimează că, pentru anul 2055, traficul mediu zilnic va ajunge la 4.221 de vehicule fizice, cu o pondere a vehiculelor grele de 21%.
Implementarea acestui proiect de infrastructură rutieră face parte dintr-un context mai larg de dezvoltare a rețelei de drumuri naționale din România. Proiectele de acest tip sunt esențiale pentru fluidizarea circulației pe coridoarele de transport majore, reducând presiunea pe zonele urbane afectate de tranzit. Aprobarea indicatorilor tehnico-economici reprezintă o etapă administrativă necesară pentru demararea investiției, însă nu garantează imediat începerea lucrărilor pe șantier.