O instalație de transport pe cablu, formată din telecabine și telescaune, zace abandonată de 12 ani în județul Argeș. Componentele sunt depozitate în curtea unei foste brutării, transformată în prezent în grajd pentru animale, unde vegetația și condițiile de mediu le afectează funcționalitatea. Proiectul, care viza construirea primei pârtii de schi din județ, a fost gestionat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Molivișu, formată din comunele Arefu, Cicănești și Brăduleț, împreună cu Consiliul Județean Argeș.
Inițiativa a fost evaluată la peste 73 de milioane de lei, însă resursele au fost insuficiente pentru implementarea planului. Cele trei primării au fost nevoite să contracteze împrumuturi de aproape 20 de milioane de lei pentru achiziționarea echipamentelor, deoarece jumătate din sumă trebuia acoperită din fonduri europene. Lucrările, care au început în 2012, trebuiau să fie finalizate în 2015, dar eșecul a dus la pierderea finanțării europene și la acumularea de datorii pe care autoritățile locale încă le achită.
Blocajul actual este cauzat de o suprapunere a terenului cu aria protejată Valea Vâslanului, unde trăiește aspretele, un pește unic în lume. Autoritățile locale susțin că această suprapunere a apărut ca urmare a unei erori de cartografiere digitală a ariilor protejate, impusă de o directivă europeană, și nu exista la începutul proiectului în 2012. Primarii din zonă solicită Ministerului Mediului modificarea limitelor ariei protejate pentru a elibera aproximativ opt hectare de teren necesare pârtiei.
Reprezentanții ministerului au explicat că modificarea limitelor unei arii protejate nu poate fi făcută printr-un simplu ordin administrativ. Conform fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, astfel de schimbări necesită o lege sau o Ordonanță de Urgență, deoarece nu se pot modifica parcurile naționale sau rezervațiile prin decizii ministeriale directe. În prezent, există opinii divergente în interiorul statului român cu privire la limitele stabilite pentru acest proiect de conservare.
Ion Ionescu, primarul localității Cicănești, a criticat lipsa de decisive a instituțiilor și a menționat că promisiunile de deblocare a situației nu au fost îndeplinite. Totodată, Gheorghe Stoian, primarul din Arefu, a exprimat nemulțumirea față de modul în care este gestionată protecția speciilor, considerând că suprapunerea la o altitudine de 1.625 de metri este nejustificată. Conducerea A.D.I. Molivișu a încercat în ultimii ani să resuscite proiectul, dar se confruntă cu bariere birocratice constante.
În cadrul procesului de gestionare a resurselor naturale și a infrastructurii, România este obligată să respecte directivele europene privind cartografierea digitală a zonelor sensibile. Această procedură de inventariere a ariilor protejate a dus, în cazuri precum cel de la Molivișu, la identificarea unor suprapuneri între proiectele de dezvoltare locală și zonele de conservare a biodiversității, generând conflicte juridice între autoritățile administrative și cele de mediu.