Premierul Luca Niculescu a anunțat de la Cernavodă că proiectul Bala 2 va deveni o prioritate absolută pentru Guvernul României. Această inițiativă vizează securizarea furnizării de apă necesară pentru răcirea unităților 1 și 2, dar și pentru viitoarele unități 3 și 4. Decizia vine după ce centrala nucleară a fost afectată de o perioadă de funcționare redusă, generând pierderi financiare semnificative pentru stat.
Luca Niculescu a precizat că pierderile înregistrate în ultimele luni, în perioada în care centrala nu a funcționat la capacitate, s-au ridicat la aproximativ un miliard de lei. Pentru a preveni astfel de situații, implementarea soluției Bala 2 va implica adâncirea canalului pentru a asigura un flux constant de apă. Costul estimat pentru acest proiect de securizare a resurselor hidrice este de aproximativ 200 de milioane de euro.
În ceea ce privește situația actuală a producției, premierul a confirmat că Unitatea 1 a fost repornită după o perioadă de o sută de zile în care nu a furnizat energie în România. În momentul declarației, capacitatea de producție a Unitatea 1 se situa la 50%, însă se estimează că, în următoarele 24 de ore, aceasta va ajunge la 100%. Această revenire va reduce presiunea pe sistemul energetic și va diminua necesarul de importuri, în special în orele de vârf.
Proiectul Bala 2 este considerat esențial deoarece studiile de predictibilitate au indicat că evenimentul care a dus la oprirea unităților nu era anticipat nici într-un secol. Luca Niculescu a solicitat tuturor instituțiilor să se ocupe cu maximă seriozitate de acest proiect, subliniind că lucrările de dragare trebuie realizate în permanență și cu celeritate. Această măsură este văzută ca un pilon pentru independența energetică a țării.
Pe lângă securizarea apei, premierul a menționat că dezvoltarea capacităților de stocare, interconectările regionale și proiectul Neptun Deep sunt elemente cheie pentru stabilitatea sistemului. Investițiile în stocare au crescut în acest an și urmează să crească și anul viitor. Aceste soluții tehnice sunt menite să protejeze atât consumatorii, cât și companiile de costurile ridicate ale energiei, asigurând un aprovizionare stabilă pe termen lung.
Oprirea unităților de la Cernavodă a fost determinată de debitul extrem de redus al Dunării în perioada iulie – octombrie, conform documentelor de fundamentare. Unitatea 1 a fost oprită pe 28.07.2026, iar Unitatea 2 pe 13.08.2026, din cauza necesității de a respecta procedurile de siguranță nucleară în condiții de secetă. Situația a pus sub presiune sistemul energetic național, în contextul unui deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf.