Redeschiderea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă depinde de creșterea nivelului apei din bazinul de răcire. Romeo Urjan, directorul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, a declarat că nivelul actual este suficient pentru funcționarea Unității 1, însă este necesară o creștere a debitului pentru a permite activarea celei de-a doua unități. Procesul de monitorizare continuă pentru a evalua momentul optim de reluare a producției de energie electrică.
Conform declarațiilor lui Romeo Urjan, nivelul Dunării trebuie să crească cu cel puțin 10 până la 15 centimetri față de situația actuală. Un factor critic în acest proces este faptul că funcționarea Unității 1, prin utilizarea celor trei pompe mari de răcire, influențează direct și nivelul apei necesar la Unitatea 2. Această interdependență tehnică impune o monitorizare atentă a parametrilor hidrologici și a modului în care pompele reduc nivelul local.
Decizia privind repornirea Unității 2 va fi luată luni, în urma unor analize specifice efectuate de echipa tehnică. Romeo Urjan a explicat faptul că se vor lua în considerare mai mulți parametri, inclusiv prognozele privind nivelul apei și impactul funcționării reactoarelor asupra bazinului. Analiza va viza modul în care pompele de răcire ale primului reactor afectează stabilitatea nivelului necesar pentru a asigura funcționarea în siguranță a celei de-a doua unități.
În paralel, Mihai Laurențiu Gioară, directorul Nuclearelectrica, a subliniat că proiectul de retehnologizare a Unității 1 reprezintă prioritatea principală a companiei. Deși Unitatea 1 a împlinit 30 de ani de funcționare, procesul de modernizare a infrastructurii critice a început deja. Detaliile privind momentul exact în care Unitatea 1 va ieși din serviciu pentru această operațiune vor fi făcute publice în următoarele două luni, în baza unor date tehnice suplimentare.
În perioada în care Unitatea 1 va fi oprită pentru retehnologizare, Nuclearelectrica intenționează să mențină funcția de producție prin utilizarea Unității 2. Mihai Laurențiu Gioară a precizat că lucrările la partea critică de infrastructură sunt în desfășurare și că totul evoluează conform planului. Această strategie este menită să asigure o continuitate a producției de energie electrică în sistemul național în timpul procesului de modernizare a primului reactor.
Situația de la Cernavodă a fost marcată de oprirea completă a centralei în luna august, după ce seceta și scăderea debitului Dunării au forțat deconectarea reactoarelor. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august. Cele două reactoare, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare, sunt componente esențiale pentru stabilitatea energetică a României.