Un nou proiect legislativ înregistrat la Senat, care vizează actualizarea cadrului de exercitare a profesiei de avocat, a generat reacții critice în mediul de afaceri. Propunerea de lege, identificată sub codul Bp 563/2026, urmărește, conform expunerii de motive, ca independența, confidențialitatea și răspunderea avocatului să rămână garanții efective în condițiile actuale. Totuși, modificările propuse sunt percepute de unii actori economici ca fiind o tentativă de a impune un monopol asupra serviciilor juridice.
Antreprenorul Radu Sebastian Amariei a criticat dur proiectul, susținând că acesta ar putea interzice utilizarea unor platforme precum ChatGPT sau Claude pentru obținerea de sfaturi juridice adaptate unor situații concrete. Conform acestui punct de vedere, orice sfat juridic oferit prin tehnologie ar putea deveni ilegal, fiind rezervat exclusiv avocaților. Amariei afirmă că această măsură ar transforma în infracțiune utilizarea unor generatoare automate de contracte sau a consultanței oferite prin mijloace digitale.
Proiectul propune și modificări ale Codului Civil, în special la articolele 1241–1243, pentru ca orice contract care necesită formă scrisă să fie întocmit obligatoriu de un avocat. Această schimbare ar include contractele individuale de muncă, actele adiționale pentru mărirea salariului, contractele de închiriere sau cele de asigurări. În acest scenariu, implicarea altor profesioniști, precum contabilii sau departamentele de resurse umane, în redactarea acestor documente ar putea fi considerată o infracțiune penală.
O altă prevedere controversată vizează dreptul UNBR de a solicita în instanță ștergerea de pe internet a platformelor care ar face concurență avocaților, cu un termen de judecată de maximum 5 zile. De asemenea, utilizarea unor expresii care sugerează consultanță juridică, precum „Avocatul AI”, ar putea atrage sancțiuni penale cu închisoare între 6 luni și 3 ani. Radu Sebastian Amariei susține că aceste măsuri sunt menite să protejeze comisioanele avocaților în fața digitalizării.
În urma presiunilor, USR a anunțat că nu va susține proiectul de lege, iar senatoarea Elena-Simona Spătaru își va retrage semnătura. Senatorul Alexandru Dumitriu a explicat că decizia grupului juridic al partidului a fost motivată de extinderea excesivă a activităților rezervate avocaților și de ambiguitățile care pot restricționa cetățenii. Partidul susține că accesul la informația juridică și la instrumentele digitale trebuie protejat, punând interesul cetățenilor în prim-plan față de reglementările profesiei.
Procesul legislativ în Senat urmează să urmeze procedura de urgență, fiind susținut de reprezentanți din diverse partide, inclusiv PSD, PNL, USR și AUR. În cadrul Senatului, inițiatorii proiectului includ nume precum Robert Cazanciuc, Titus Corlățean, Ion-Cristinel Rujan, Adriana-Diana Tușa, Cătălin-Daniel Fenechiu și Cristian-Augustin Niculescu-Țăgârlaș. Această evoluție legislativă reflectă tensiunea dintre reglementarea profesiilor clasice și integrarea noilor tehnologii în procesele de consultanță și redactare juridică.