Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, propune transformarea fostului penitenciar de la Râmnicu Sărat într-un memorial dedicat victimelor represiunii comuniste. Politicianul susține că administrația județeană ar putea prelua gestionarea acestui proiect de restaurare, căutând în același timp soluții pentru asigurarea finanțării necesare. Această inițiativă vizează transformarea unui spațiu marcat de istorie într-un centru educațional și de vizitare pentru publicul larg.
Discuțiile privind modul de administrare vizează optimizarea costurilor de cofinanțare pentru investiție. Marcel Ciolacu a explicat că, dacă proiectul este gestionat de o autoritate locală, contribuția financiară ar fi de aproximativ 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile. În prezent, dacă proiectul este condus de o agenție a unei autorități centrale, nivelul de cofinanțare necesar este mult mai ridicat, ceea ce impune o analiză atentă a formulei de administrare.
Implementarea proiectului implică și consultări cu primarul municipiului Râmnicu Sărat, deși o decizie definitivă privind structura de management nu a fost luată. În paralel, se analizează posibilitatea de a atrage resurse europene suplimentare, inclusiv prin utilizarea economiilor generate din alte proiecte finanțate prin fonduri europene. Marcel Ciolacu a declarat că ar fi o onoare pentru Consiliul Județean să gestioneze această investiție, descriind-o ca pe un proiect de țară.
Proiectul de reabilitare a Memorialului „Închisoarea Tăcerii” a primit în 2022 aprobarea unei finanțări de aproximativ 9 milioane de euro prin PNRR. Planul prevede conservarea și consolidarea clădirilor, amenajarea unui circuit de vizitare și construirea unui Centru Educațional privind Comunismul din România. În anul 2024, prin modificare legislativă, implementarea a fost atribuită Companiei Naționale de Investiții, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, context care a declanșat discuțiile actuale.
Fostul penitenciar a fost utilizat între 1945 și 1963 pentru izolarea opozanților regimului, fiind cunoscut sub numele de „Închisoarea Tăcerii”. Locul a găzduit personalități precum Ion Mihalache și Corneliu Coposu, fiind marcat de condiții de detenție extrem de dure. Între 1956 și 1963, instituția a fost condusă de Alexandru Vișinescu, care a fost condamnat definitiv în 2016 la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității.
Obiectivul final al restaurării este crearea unui spațiu interactiv care să permită vizitatorilor, în special tinerilor, să înțeleagă mecanismele represiunii. Estimările inițiale indicau un flux de aproximativ 58.000 de vizitatori în primul an de funcționare a memorialului. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare, necesitând intervenții urgente de conservare pentru a păstra atmosfera de izolare specifică acestui loc de detenție politică.