Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat oficial modificarea proiectului tehnic inițial de consolidare a malurilor Lacului Herăstrău. Decizia vizează renunțarea la soluția tehnică care prevedea construcția unei alei de beton cu o lățime de doi metri în jurul lacului. Această schimbare de abordare a fost luată pentru a evita tăierea copacilor din zonă, după ce autoritățile au analizat posibilitatea de a găsi un compromis între necesitățile tehnice și protejarea peisajului parcului.
Procesul de revizuire a strategiei a durat aproximativ două luni, perioadă în care s-au căutat soluții care să nu compromită estetica zonei. Ciprian Ciucu a explicat faptul că, deși lucrarea inițială era corectă din punct de vedere hidrotehnic pentru siguranța malurilor, aceasta nu era adecvată din perspectiva peisagistică a parcului. Primarul a subliniat că nu poate accepta o variantă care ar transforma lacul într-un spațiu dominat de beton, afectând identitatea parcului.
Noua strategie de intervenție se bazează pe o inventariere digitală detaliată, realizată de Asociația Peisagiștilor din România, filiala București-Ilfov. Acest studiu tehnic a fost finanțat cu 90.000 de euro de Fundația Comunitară București, oferind date precise pentru gestionarea vegetației. În cadrul acestui proces, Asociația Peisagiștilor din România (AsoP) București a avut rolul de a inventaria și de a evalua individual fiecare arbore din zona vizată de lucrări.
Analiza a vizat un total de 1.844 de arbori din jurul lacului, oferind o imagine clară asupra stării acestora. Studiul a indicat faptul că 1.036 de exemplare nu necesită nicio intervenție, fiind într-o stare care permite conservarea lor. Din restul exemplarelor, 420 sunt în stare bună, 697 sunt într-o stare rezonabilă, 403 sunt deficitare, iar 54 de arbori au fost identificați ca fiind complet uscați.
Evaluarea riscului de prăbușire a oferit, de asemenea, date critice pentru planificarea lucrărilor. Majoritatea arborilor, respectiv 1.070 de exemplare, au fost clasificate la un risc scăzut, în timp ce 259 se află la un risc moderat. Totuși, specialiștii au identificat 74 de copaci cu risc ridicat și 10 exemplare cu risc extrem, necesitând măsuri specifice de eliminare a lemnului uscat sau curățarea coroanei.
Proiectele de reabilitare a spațiilor verzi din zonele urbice majore implică adesea o tensiune între infrastructura de siguranță și conservarea ecosistemelor locale. În cazul Bucureștiului, gestionarea parcurilor de dimensiuni mari necesită o planificare riguroasă pentru a echilibra protecția malurilor împotriva eroziunii cu menținerea biodiversității și a valorii recreative a zonelor verzi pentru cetățeni.