Proiectul de restaurare a Podului Bizetz din Giurgiu, un monument istoric de o importanță tehnică majoră, nu a fost pus în aplicare, în ciuda faptului că documentația a fost avizată încă din anul 2021. Deși etapa de proiectare a beneficiat de cofinanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice, lucrările propriu-zise de execuție nu au început deoarece Primăria Municipiului Giurgiu nu a alocat resursele financiare necesare pentru acest obiectiv de investiție.
Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu a precizat că, deși s-au obținut certificatul de urbanism și autorizația de construire, proiectul a rămas blocat la stadiul de documentație tehnică. Instituția a menționat că proiectul a fost avizat favorabil la faza DTAC în baza Avizului nr. 34/2/12.05.2021. Totuși, Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu subliniază că nu a existat nicio solicitare de sprijin financiar sau propunere de includere a investiției în alte programe de finanțare până în prezent.
Podul Bizetz reprezintă o premieră a ingineriei europene, fiind primul pod rutier și feroviar construit în curbă în plan orizontal. Obiectivul a fost finalizat în anul 1905, sub proiectul unor ingineri precum Anghel Saligny și Ion Ionescu-Bizetz, pentru a asigura legătura între orașul Giurgiu și Portul Ramadan. Din cauza presiunii exercitate de traficul rutier greu, circulația autovehiculelor pe această structură istorică a fost întreruptă în anul 2006, rămânând utilizabilă doar pentru pietoni.
Conform legislației, responsabilitatea pentru întreținerea, paza și protecția monumentului revine proprietarului, în acest caz Municipiului Giurgiu, în condițiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu a clarificat faptul că, deși are atribuții de monitorizare, control și avizare a intervențiilor, instituția nu este proprietarul și nici beneficiarul investiției. Este necesară identificarea unor fonduri pentru a permite restaurarea și consolidarea acestui patrimoniu tehnic.
Realizarea investiției va necesita nu doar asigurarea bugetului, ci și o verificare atentă a necesității de actualizare a documentației tehnico-economice. De asemenea, trebuie analizată situația actuală a avizelor și autorizațiilor pentru a asigura conformitatea lucrărilor. Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu consideră că reluarea demersurilor este esențială pentru a pune în valoare acest monument, până la care moment va continua monitorizarea stării de conservare a structurii.
Protecția monumentelor istorice în România este reglementată prin cadrul legal care stabilește competențele distincte între autoritățile de administrare locală și serviciile de specialitate ale Ministerului Culturii. În timp ce primăriile gestionează proprietățile și asigură întreținerea zilnică, instituțiile de cultură deconcentrate au rolul de a supraveghea integritatea patrimoniului și de a valida orice intervenție tehnică, asigurând respectarea standardelor de conservare prevăzute de lege.