Situația persoanelor care au solicitat protecția temporară în România este dominată de cetățenii din Ucraina. Conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, până la data de 31 august 2026, numărul total de persoane înregistrate ca beneficiari a ajuns la 223.808. Din acest număr total, cea mai mare parte este reprezentată de cetățenii ucraineni, care sunt 220.881 de persoane, ceea ce reprezintă un procent de 98,7% din totalul beneficiarilor înregistrați în sistemul de protecție.
În cadrul acestui mecanism de protecție, autoritățile au gestionat emisia și reemiterea permiselor de ședere pentru beneficiari. Aceste documente au fost eliberate în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a asigura statutul legal al persoanelor aflate în țară. Procesul de documentare a acestor cetățeni a inclus atât emiterea de acte noi, cât și actualizarea celor deja existente, pentru a respecta normele juridice stabilite pentru gestionarea fluxului de refugiați.
Pe lângă statutul de protecție temporară, autoritățile române monitorizează și procedurile specifice de azil. În primele opt luni ale anului 2026, au fost înregistrate un total de 935 de cereri de azil în România. Din acest număr de cereri, 466 au fost depuse de cetățeni ucraineni, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din totalul solicitărilor de azil de până acum provin de la persoanele din Ucraina.
Informațiile despre numărul de beneficiari au fost publicate oficial de către IGI pe 14 septembrie. Datele reflectă realitatea persoanelor înregistrate în România în cadrul mecanismului de protecție temporară, un sistem creat pentru a asigura suportul necesar celor care au fost nevoiți să fugă din cauza războiului din Ucraina. Acest mecanism rămâne un instrument central în gestionarea fluxului de migrație cauzat de conflictul actual.
Gestionarea fluxului de refugiați în regiune rămâne o temă de securitate majoră, în contextul tensiunilor de la granițele de est. În timp ce România gestionează numărul de persoane sub protecție temporară, alte țări vecine se confruntă cu provocări similare de securitate. De exemplu, în Polonia, discuțiile privind riscurile de atacuri și necesitatea exercițiilor de securitate sunt constante, reflectând instabilitatea regională care poate influența direct și fluxurile de migrație învecinate.
În România, numărul de persoane care au solicitat azil rămâne relativ scăzut în comparație cu volumul de protecție temporară. Această diferență de proceduri este vizibilă în cifrele raportate de autorități, unde majoritatea persoanelor din Ucraina utilizează statutul de protecție temporară în loc de azil. Acest lucru indică o abordare specifică a procesului de integrare și documentare a refugiaților în perioada actuală.