Peste 17.000 de cetățeni români care au depășit vârsta de 100 de ani figurează în continuare în Registrul Electoral, deși autoritățile nu dețin documentele oficiale necesare pentru radierea lor. Situația a fost expusă de președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, care a indicat că inițial existau aproximativ 35.000 de persoane în această categorie. După primele demersuri, situația a fost clarificată pentru aproximativ jumătate dintre acești cetățeni, însă restul de peste 17.000 de cazuri rămân în evidențe din lipsa actelor de stare civilă.
Problema este de natură juridică și administrativă, deoarece vârsta avansată nu constituie un motiv legal suficient pentru eliminarea unei persoane din listele electorale. Adrian Țuțuianu a explicat că, pentru a radia un alegător decedat, instituția are nevoie de comunicări oficiale sau documente care să confirme decesul. În unele cazuri, informațiile despre deces nu au fost comunicate la timp către toate instituțiile, fenomen care poate avea rădăcini în modul în care se făceau schimburile de date între primării și instituțiile de stare civilă în perioada de dinainte de 1989.
Autoritatea Electorală Permanentă va iniția o operațiune de verificare extinsă, centralizată pe județe și localități, pentru a identifica documentele lipsă. Echipele AEP vor colabora direct cu primăriile, încercând chiar să identifice rude sau persoane care ar putea deține certificatele de deces necesare. Pe lângă acest proces, instituția verifică și existența unor cetățeni care apar în evidențe purtând două coduri de identificare personală (CNP), o altă anomalie administrativă care necesită corecție.
Pentru a asigura acuratețea datelor, AEP va efectua verificări încrucișate cu diverse instituții ale statului. Vor fi utilizate informații de la Casa Națională de Pensii, pentru a vedea dacă plățile pensiilor au fost deja stopate ca urmare a decesului, precum și date de la Casele de Sănătate. De asemenea, colaborarea cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor este esențială pentru validarea procedurilor de radiere, respectând strict cadrul legal în vigoare pentru actualizarea listelor.
O altă dificultate majoră vizează aproximativ un milion de români cu domiciliul în străinătate, dintre care peste 400.000 sunt cetățeni din Republica Moldova care au redobândit cetățenia română. Adrian Țuțuianu a menționat că se intenționează discuții cu autoritățile din Republica Moldova pentru a stabili modalități de transmitere a informațiilor. De asemenea, decesele produse în afara țării pot rămâne neînregistrate în România pentru perioade lungi, deoarece familiile solicită transcrierea certificatelor de deces adesea doar în momentul apariției unor probleme succesorale.
La data de 31 iulie 2026, Registrul Electoral cuprindea un total de 19.031.458 cetățeni români cu drept de vot. Din acest număr, 17.979.417 aveau domiciliul sau reședința în România, în timp ce 1.052.041 aveau domiciliul în străinătate și dețineau pașaport CRDS. Actualizarea riguroasă a acestor date este considerată critică pentru integritatea proceselor electorale și a referendumurilor, unde pragurile de cvorum depind direct de numărul exact de alegători înregistrați.