Un nou proiect de lege depus la Senat propune o schimbare fundamentală în modul de interacțiune dintre cetățeni, firme și instituțiile statului român. Proiectul vizează interzicerea solicitării de documente de către autorități, precum ANAF, dacă aceste informații sunt deja stocate în bazele de date electronice ale statului. Această inițiativă urmărește simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației care afectează atât persoanele fizice, cât și entitățile juridice din țară.
În prezent, numeroase persoane și companii sunt nevoite să deplaseze documente de la un ghișeu la altul, acționând practic ca intermediari între diferite instituții ale aceluiași stat. Dacă proiectul va fi adoptat, autoritățile vor fi obligate să utilizeze verificările electronice pentru a accesa datele necesare. Această procedură ar trebui să elimine necesitatea de a prezenta teancuri de acte și să reducă numărul de deplasări fizice necesare pentru completarea cererilor administrative.
Reglementarea prevede anumite excepții specifice în situațiile în care datele nu pot fi verificate direct sau în cazurile în care legea impune în mod expres prezentarea unui anumit document. Totuși, în astfel de circumstanțe, instituția care solicită actul va avea obligația de a motiva clar și oficial motivul pentru care informația nu poate fi extrasă din sistemele informatizate. Această măsură de transparență ar trebui să prevină solicitările nejustificate de documente de către funcționari.
Implementarea succesivă a acestei legi depinde în mod critic de capacitatea de comunicare între sistemele informatizate ale diferitelor entități, precum ANAF și Trezoreria. Problema interoperabilității sistemelor de date a reprezentat, din punct de vedere istoric, unul dintre cele mai mari obstacole în funcționarea statului român. Eficiența noii reguli va fi condiționată de modul în care aceste baze de date vor putea să schimbe informații în timp real și fără erori.
Această mișcare legislativă urmează o tendință de digitalizare a administrației publice, similară cu o decizie luată de Senat în luna iunie. La acea dată, a fost aprobat un proiect similar prin care certificatul de naștere sau cel de căsătorie nu mai pot fi solicitate la eliberarea buletinului de identitate. Obiectivul central al acestor reforme este consolidarea unei reguli conform căreiă cetățeanul nu mai trebuie să dovedească statului informații pe care acesta le deține deja.
Evoluția digitalizării în România reflectă un efort continuu de modernizare a relației dintre stat și contribuabili, deși procesul de integrare a bazelor de date rămâne complex. În contextul în care administrația publică încearcă să reducă birocrația, succesul acestor inițiative depinde de stabilitatea infrastructurii tehnologice și de capacitatea instituțiilor de a lucra într-un mediu digital unitar, evitând fragmentarea informațiilor.