Investitorul Iulian Stanciu a subliniat necesitatea existenței unui dialog constant între mediul de business și administrația de stat. Această interacțiune este esențială pentru identificarea problemelor și a oportunităților economice, însă procesul de stabilire a unei comunicări eficiente nu poate fi realizat imediat. Conform declarațiilor sale, este necesară o deschidere din partea sectorului privat pentru a putea construi împreună soluții viabile pe termen lung.
Iulian Stanciu a explicat că România are nevoie de sectoare specifice care să funcționeze ca motoare economice pentru țară. Aceste sectoare ar trebui să conducă investițiile care aduc valoare adăugată locală, evitând dependența de consumul de bunuri și servicii externe. El a menționat că este vital ca investițiile publice să fie direcționate pe criterii economice clare, pentru a stimula producția internă și sustenabilitatea pe termen lung.
În cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest, organizat de fundația Deloitte și asociația Tășuleasa Social, investitorul a menționat și importanța modelelor de antreprenoriat social. El l-a numit pe Alin Ușeriu un antreprenor social excepțional, considerând că astfel de exemple sunt necesare pentru construirea încrederii în capacitatea de a realiza proiecte de amploare. Această abordare este văzută ca un mecanism de mobilizare a implicării persoanelor în dezvoltarea comunitară.
Analizând evoluția capitalului românesc, Iulian Stanciu a identificat două etape majore care au modelat peisajul actual. Prima etapă a fost reprezentată de anii '90, perioada în care resursele au fost transferate de la stat către sectorul privat printr-un proces marcat de numeroase imperfecțiuni. A doua etapă a fost marcată de anii 2000, perioada procesului de aderare la Uniunea Europeană, care a adus o convergență instituțională semnificativă.
Acest proces de convergență a permis implementarea unui sistem bazat pe reguli clare, facilitând astfel intrarea capitalului străin în România. Iulian Stanciu a avertizat totodată că, în contextul actual, Uniunea Europeană pare să fie într-o fază de retragere, ceea ce impune responsabilitatea de a acționa local. El a susținut că dezvoltarea trebuie să fie o inițiativă internă, deoarece nu se poate conta pe sprijinul extern pentru aceste procese.
Evoluția capitalului din România a fost strâns legată de procesul de integrare europeană, care a impus standarde de guvernanță și reguli de funcționare pentru instituțiile statului. Această tranziție de la un sistem controlat de stat la unul bazat pe reguli de piață a fost esențială pentru atragerea investițiilor externe și pentru modernizarea cadrului juridic și economic al țării.