Muzeul Național de Istorie a României va intra într-un proces ampl de restaurare și consolidare, începând efectiv lucrările la începutul anului 2028. Proiectul de reabilitare a patrimoniului și modernizarea clădirii culturale vizează transformarea instituției într-unul dintre cele mai importante monumente istorice restaurate din România. Investiția totală pentru acest demers este estimată la peste 150 de milioane de euro, conform informațiilor furnizate de autorități.
Finanțarea acestui proiect major este asigurată prin cel de-al treilea Acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului (UMP) din Ministerul Culturii, a explicat că documentația de avizare pentru intervențiile de consolidare și modernizare se află în etapa finală de obținere a avizelor necesare. Anul viitor, Ministerul Culturii va lansa licitația pentru proiectul tehnic și execuția lucrărilor.
Procesul de pregătire include obținerea unor avize esențiale, precum cele de incendiu, de securitate și avizele tehnico-economice ale Ministerului Culturii. Bogdan Trâmbaciu a menționat că până la sfârșitul anului se dorește aprobarea valorii și a indicatorilor tehnico-economici printr-o hotărâre de guvern. Dacă semnarea contractului pentru faza finală de proiectare și execuție are loc anul viitor, lucrările propriu-zise vor dura aproximativ cinci ani de zile.
Arhitectul Mircea Căpățână, șeful de proiect, a subliniat că clădirea, fostul Palat al Poștelor, are peste 100 de ani și necesită intervenții structurale și funcționale majore. Proiectul prevede înlocuirea corpului central actual cu o structură de arhitectură contemporană, pentru a degaja curtea interioară și a asigura un acces mai bun dinspre Centrul Istoric. Această schimbare va permite transformarea spațiului rezidual din curte într-un punct de interacțiune culturală și publică.
Pentru a proteja colecțiile, patrimoniul muzeului va fi mutat într-un depozit adaptat, a cărui construcție este planificată pentru anul viitor. Directorul general al MNIR, Cornel Ilie, a garantat că, în cei cinci ani de lucrări, publicul va avea în continuare acces la expoziții. Deși Tezaurul va intra în proces de restaurare, instituția va organiza evenimente și va utiliza spații alternative pentru a prezenta cele peste 17 milioane de obiecte din patrimoniu.
Proiectele de reabilitare a patrimoniului cultural din România sunt adesea susținute prin mecanisme de finanțare internaționale, precum cele oferite de instituțiile europene de dezvoltare. Aceste fonduri sunt direcționate către modernizarea infrastructurii culturale pentru a atinge standardele internaționale de siguranță și funcționalitate. În cazul MNIR, investiția vizează nu doar conservarea unei clădiri istorice, ci și adaptarea unui spațiu de muzeu la cerințele contemporane de vizitabilitate și securitate.