În ultimii cinci ani, funcția de secretar general al Instituției Prefectului, creată pentru a asigura neutralitatea administrativă, a fost ocupată în mod predominant prin decizii temporare emise de premier. Din 2021 până în octombrie 2026, au fost publicate în Monitorul Oficial 293 de ordine privind exercitarea cu caracter temporar a acestui post în cadrul celor 42 de prefecturi din țară. Această practică a transformat un mecanism de control al legalității într-un instrument dependent de deciziile politice la intervale de șase luni.
Rolul principal al secretarului general este de a contrasemna ordinele prefectului și de a acționa ca un filtru între administrația centrală și autoritățile locale. Această funcție este rezervată unui înalt funcționar public de carieră, care nu poate fi membru de partid, având misiunea de a verifica legalitatea actelor emise de primării și consilii locale. Totuși, din cele 42 de prefecturi, doar una, Timiș, are un secretar general numit conform prevederilor legale prin mobilitate sau numire directă pe o perioadă nedeterminată.
Analiza deciziilor prim-ministrului arată că 40 de prefecturi au utilizat numiri temporare, în timp ce alte nouă nu au un secretar general desemnat. În 16 județe, aceeași persoană ocupă funcția prin decizii de șase luni, deși perioada de interimat depășește patru ani. Recordul este deținut de județul Bihor, unde Tibor Feneși a primit 12 decizii succesive din mai 2021. În schimb, județul Dâmbovița nu a avut niciodată un secretar general de la înființarea funcției în 2021.
Codul Administrativ prevede că numirea temporară este o excepție, aplicabilă doar dacă postul nu poate fi ocupat prin mobilitate din cauza unor motive obiective. În ciuda existenței unor înalți funcționari publici care îndeplinesc condițiile, precum inspectorii guvernamentali, aceștia nu au fost utilizați pentru ocuparea posturilor. Zoltán Györke, președintele Asociației Inspectorilor Guvernamentali, a subliniat că acest mecanism permite menținerea unor persoane „docile” în funcție, evitând astfel numirea funcționarilor de carieră prin mobilitate.
Situația a fost agravată de decizia Guvernului Bolojan de a desființa funcția de inspector guvernamental prin OUG 7/2026. Această măsură a dus la încetarea raporturilor de serviciu pentru 15 inspectori, inclusiv pentru Zoltán Györke și Lilian Onescu, în februarie 2026. Asociația inspectorilor a avertizat că această desființare nu a fost justificată temeinic și contravine drepturilor lucrătorilor, în condițiile în care multe funcții de înalt funcționar public rămâneau vacante sau ocupate doar temporar.
Contextul administrativ al prefecturilor a fost marcat de o schimbare majoră în 2021, când Guvernul Cîțu a transformat prefectii în demnitari politici. Această modificare a permis membrilor de partid să ocupe funcția de reprezentant al executivului în județe, ceea ce a impus necesitatea unui secretar general neutru. Înainte de această reformă, conform angajamentelor de aderare la Uniunea Europeană, prefectii și subprefecții aveau statut de înalți funcționari publici neutri din punct de vedere politic.