Comitetul interministerial Bala a aprobat luni raportul final care stabilește soluțiile pentru asigurarea apei necesare procesului de răcire al reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă. Decizia vizează gestionarea resurselor hidrice în contextul debitelor foarte scăzute ale Dunării înregistrate în acest an. Planul de acțiune este conceput pentru a susține funcționarea actuală, dar și perspectiva extinderii capacității centralei la un total de patru unități de producție.
Pe termen scurt, autoritățile propun mobilizarea unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei, dacă situația hidrologică va impune acest lucru. Un element central al strategiei este continuarea lucrărilor de dragaj pe Dunărea Veche, o măsură care are dublă utilitate. Pe lângă creșterea debitului pe acest braț, intervențiile sunt menite să îmbunătățească semnificativ condițiile de navigație pe segmentul respectiv, facilitând totodată circulația peștilor.
Comitetul a prezentat, de asemenea, indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să treacă prin etapele legale de avizare și aprobare. Autoritățile recomandă ca procedura de licitație și proiectarea în sine să ia în calcul debitele foarte scăzute înregistrate în 2026. Obiectivul principal rămâne menținerea navigabilității pe Dunărea Veche și asigurarea fluxului de apă necesar, inclusiv prin redistribuirea unei părți din debitul Dunării către acest braț.
Pentru viitor, raportul recomandă ca proiectarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă să integreze condițiile hidrologice specifice anului 2026. Se vor analiza soluții suplimentare pentru canalul de alimentare al centralei, astfel încât răcirea reactoarelor să fie garantată chiar și în perioadele de debite reduse. Planul include și identificarea unor soluții punctuale pentru zona stâncii Pârjoaia, asigurând o gestionare integrată a resurselor de apă pentru întreaga zonă afectată.
În etapa de execuție, raportul prevede o coordonare strictă între toate instituțiile implicate prin utilizarea de date comune și modelări hidraulice. Această abordare tehnică are scopul de a corela intervențiile efectuate pe Dunăre și de a integra cerințele fiecărei instituții în limitele atribuțiilor legale. Astfel, se urmărește ca toate lucrările de infrastructură să fie compatibile cu nevoile de funcționare ale centralei nucleare și cu cerințele de transport fluvial.
Gestionarea resurselor de apă pentru sectorul energetic și de transport este o prioritate în cadrul infrastructurii naționale, având un impact direct asupra stabilității sistemelor de producție. În contextul actual, deciziile privind debitul Dunării și lucrările de dragaj sunt esențiale pentru menținerea funcționalității reactoarelor de la Cernavodă și pentru asigurarea fluxului de navigație pe brațele Dunării, într-un regim de debite care prezintă provocări constante.