Autoritățile române au aprobat un set de recomandări destinate asigurării aportului de apă necesar funcționării reactoarelor de la Cernavodă. Decizia vizează gestionarea riscurilor cauzate de debitele extrem de scăzute înregistrate în cursul anului 2026. Planul de intervenție a fost validat de un comitet constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, implicând mai multe instituții cu atribuții în administrarea și gestionarea Dunării.
Pe termen scurt, autoritățile propun mobilizarea unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei nucleare atunci când situația va impune acest lucru. O măsură imediată vizează continuarea lucrărilor de dragaj pe Dunărea Veche, acțiune menită să crească debitul pe acest braț al fluviului. Această intervenție are dublă utilitate, urmând să îmbunătățească simultan condițiile de navigație și să susțină necesarul hidraulic al reactoarelor.
În ceea ce privește planurile pe termen mediu, comitetul interministerial a prezentat indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II. Această procedură de licitație va integra datele privind debitele scăzute din 2026 pentru a asigura apa necesară funcționării centralei, inclusiv în perspectiva extinderii la patru unități. Proiectul va urmări, de asemenea, menținerea navigabilității pe Dunărea Veche, redistribuirea debitelor și facilitarea circulației peștilor, incluzând soluții pentru zona stâncii Pârjoaia.
Pentru viitor, recomandările pe termen lung impun ca proiectarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare să ia în calcul situația hidrologică actuală. Autoritățile propun analiza unor soluții suplimentare pentru canalul de alimentare al centralei, astfel încât reactoarele să rămână funcționale chiar și în condiții hidrologice dificile. Raportul subliniază necesitatea unei coordonări constante între instituțiile implicate, bazată pe modelări hidraulice și un set comun de date pentru execuția lucrărilor.
Gestionarea resurselor de apă pentru sectorul energetic reprezintă o componentă critică a securității de aprovizionare, având în vedere rolul central al reactoarelor de la Cernavodă. În contextul variațiilor de debit, integrarea cerințelor instituționale în contractele derulate pe Dunăre este esențială pentru a evita întreruperile operaționale. Coordonarea între entitățile de administrare a fluviului va trebui să respecte limitele atribuțiilor legale ale fiecărei instituții implicate în proces.
Aceste măsuri de gestionare a resurselor hidrice vin într-un context în care debitele fluviului au înregistrat valori extrem de scăzute în anul 2026. Situația hidrologică actuală impune o revizuire a proiectelor de infrastructură de pe Dunăre pentru a proteja atât funcționarea reactoarelor, cât și activitățile de navigație și biodiversitatea din zona brațului Dunărei Vechi.