Construcția Magistralei 6 de metrou, proiectul care va conecta Bucureștiul cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, se confruntă cu riscuri majore de întârziere. Asociația Pro Infrastructură estimează că, chiar și în cel mai optimist scenariu, linia ar putea deveni funcțională abia în anul 2032. Această prognoză vine pe fondul dificultăților legate de organizarea licitațiilor, relocarea utilităților și, în principal, de lipsa unor fonduri esențiale pentru continuarea lucrărilor.
O etapă importantă a șantierului a fost marcată de pornirea primului utilaj de forare a tunelurilor pe secțiunea dintre stația Tokyo și Aeroportul Otopeni. Asocierea turco-română Gülermak-Somet a lansat primul scut TBM, botezat „Sfânta Parascheva”, care va parcurge traseul de la Bruxelles spre Tokyo și apoi către Aeroportul Otopeni. Al doilea utilaj, numit „Sfânta Ecaterina”, va începe forarea după ce primul scut va avansa o distanță de între 200 și 300 de metri.
Deși pe hârtie primul utilaj ar trebui să ajungă în stația Paris în martie 2027, reprezentanții asociației se arată sceptici în privința respectării acestui calendar. Structura secțiunii sudice ar putea fi finalizată în 2028, însă lucrările la secțiunea nordică ar putea dura până în ultimele luni ale anului 2030. După finalizarea structurilor, vor mai fi necesare etape suplimentare de finisaje, montarea căii de rulare și instalarea echipamentelor tehnice necesare funcționării liniei.
Problema finanțării rămâne un obstacol critic pentru finalizarea întregului proiect, în special pentru jumătatea nordică a magistralei. Această parte a proiectului a fost refuzată la finanțare de către Comisia Europeană, necesitând fonduri de la bugetul de stat sau prin împrumuturi. În prezent, stadiul fizic al lucrărilor este de 78% pe secțiunea sudică și de doar 34% pe secțiunea nordică, ceea ce subliniază decalajul dintre cele două tronsoane.
Există o competiție intensă pentru resursele limitate, deoarece Magistralele 6 și 4 din București, metroul ușor din Cluj și trenurile metropolitane din diverse orașe tranhțuiesc pentru fonduri europene. Suma totală de 1,2 miliarde de euro, disponibilă prin Programul Transport până în 2029, ar putea fi insuficientă pentru toate proiectele. Asociația avertizează că acest buget va fi absorbit rapid de Magistrala 6, Magistrala 4 și proiectele de transport din Cluj.
Proiectele de infrastructură de transport din România sunt supuse unor cicluri de finanțare complexe, unde fondurile europene din Programul Transport reprezintă un pilon central. Disponibilitatea acestor resurse este limitată în timp, fiind programate să fie utilizate până la sfârșitul anului 2029, ceea ce pune presiune pe viteza de implementare a proiectelor mari de transport urban și regional.