Transformarea digitală a administrației publice din România se confruntă cu o problemă structurală majoră, lipsa unei persoane la nivelul Guvernului care să coordoneze procesul. Ovidiu Ghiman, CEO Metaminds, afirmă că nu există o singură persoană responsabilă de transformarea digitală a statului, ceea ce împiedică asumarea responsabilității pentru întregul proces de coordonare a instituțiilor și a bugetelor. Această fragmentare afectează capacitatea de a urmări rezultatele obținute în relația directă cu cetățenii și companiile.
Succesul digitalizării nu ar trebui evaluat prin numărul de aplicații implementate sau prin sumele de bani cheltuite de stat, ci prin impactul real asupra utilizatorilor. Ovidiu Ghiman propune utilizarea unor indicatori de performanță clari, precum timpul economisit de cetățeni și rapiditatea soluționării solicitărilor. Alte criterii relevante includ îmbunătățirea experienței în interacțiunea cu instituțiile și reducerea costurilor de operare ale administrației centrale și locale, transformând tehnologia într-un instrument de eficiență.
Pentru a evita transferul birocrației de pe hârtie pe ecran, statul trebuie să regândească procesele administrative înainte de digitalizarea lor. Un serviciu digital integrat trebuie să acopere întregul flux, de la depunerea cererii până la soluționare, folosind identitatea digitală și plăți integrate. Ovidiu Ghiman subliniază că un formular online care necesită ulterior prezentarea unui document fizic la ghișeu nu reprezintă o digitalizare reală, ci doar o simplificare parțială a procedurilor.
Un obiectiv strategic este atingerea nivelului de proactivitate, definit de Comisia Europeană, unde statul anticipă nevoile cetățenilor prin interconectarea sistemelor. Strategia digitală a României vizează nivelul 4 de sofisticare, însă proactivitatea rămâne o țintă pentru dezvoltarea serviciilor. Un exemplu concret ar fi automatizarea reînnoirii cărții de identitate la expirare, proces care ar putea fi inițiat de administrație dacă informațiile sunt disponibile și situația cetățeanului permite acest lucru.
Prioritățile de transformare includ implementarea identității digitale, modernizarea serviciilor legate de evenimente de viață și digitalizarea educației. În educație, miza nu este doar achiziția de echipamente, ci utilizarea datelor pentru monitorizarea progresului școlar și a abandonului. Totodată, Ovidiu Ghiman critică fragmentarea sistemelor informatice, unde platformele implementate rezolvă probleme punctuale fără a face parte dintr-un ecosistem comun, ignorând standardele de interoperabilitate și securitate.
Evoluția digitalizării în România are loc într-un cadru în care securitatea datelor și integritatea sistemelor sunt teme recurente în dezbaterea publică. În contextul în care instituțiile trebuie să gestioneze volume mari de informații sensibile, nevoia de a trece de la soluții punctuale la arhitecturi modulare și scalabile devine critică pentru stabilitatea administrativă. Această tranziție necesită nu doar investiții tehnice, ci și o schimbare de paradigmă în modul în care achizițiile publice sunt planificate și evaluate.