Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri că procesul de reformă administrativă din România nu poate fi abordat prin simpla asumare a responsabilității, așa cum pare să intenționeze PSD. El a subliniat necesitatea unei analize aprofundate a fiecărei măsuri propuse și a consultării obligatorie a comunităților locale implicate. Conform declarațiilor sale, orice schimbare majoră trebuie să fie bine gândită pentru a evita erorile de proiectare.
Kelemen Hunor a menționat că nu se pot ignora comunitățile locale în procesul de reorganizare, insistând pe necesitatea organizării unui referendum pentru astfel de decizii. El a invocat modelul Danemarcă, unde comasarea localităților a fost un proces voluntar, realizat într-un sistem bine proiectat. Procesul din acea țară a durat aproximativ 30 de ani, fiind bazat pe interesele cetățenilor, nu pe interesele partidelor politice precum PSD sau UDMR.
Un aspect crucial ridicat de liderul UDMR este respectarea angajamentelor internaționale ale României. El a amintit că statul este parte în cel puțin două acorduri, respectiv Carta Autonomiei Locale și Carta Drepturilor Minorităților Naționale. Ambele documente conțin prevederi specifice privind modificările administrative, stipulând că aceste procese trebuie realizate prin referendum. Aceste norme internaționale impun limite clare asupra modului în care pot fi efectuate restructurările teritoriale.
În ceea ce privește impactul demografic, Kelemen Hunor a precizat că procentul etnic nu poate fi schimbat prin intermediul reformei administrative. El a definit această problemă ca fiind una dintre cele două chestii principiale care trebuie protejate. Totodată, liderul UDMR a clarificat faptul că nu au existat discuții oficiale pe acest subiect nici cu PSD, nici cu Luca Niculescu, în contextul actual al reformei propuse.
Deși a recunoscut că România are într-adevăr nevoie de o reformă administrativă, Kelemen Hunor a reiterat că aceasta trebuie să fie extrem de bine gândită. El a subliniat că orice schimbare poate fi realizată dacă este făcută cu cap, însă procesul actual necesită mai multă rigoare. Fără o analiză detaliată a fiecărui aspect, el refuză să ofere o poziție mai explicită cu privire la viitorul proiectului de reorganizare.
Reforma administrativă vizează adesea reorganizarea unităților teritoriale pentru eficiență, însă aceasta trebuie să navigheze între necesitatea de optimizare și respectarea autonomiei locale. În România, deciziile privind delimitarea și structura administrației publice sunt reglementate de legislația internă și de tratatele internaționale semnate. Acestea impun un cadru de protecție pentru minorități și pentru dreptul comunităților de a decide asupra propriului destin prin mecanisme democratice.