Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe, joi, 17 septembrie, o decizie definitivă privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Această decizie vine într-un moment de importanță politică, fiind coincidență cu ziua în care sunt așteptate consultările cu partidele la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier. Procesul vizează majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, iar miza financiară a acestui litigiu este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.
Procesul se află în etapa de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. În cazul în care decizia devine definitivă, Guvernul și Ministerul de Finanțe vor avea obligația de a executa hotărârea în termen de 10 zile, sub amenințarea unor penalități de 1% pe zi și a unei amende de 20% din salariul minim brut pe economie.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu. Mai mult, instanța a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instituțiilor judiciare. În acest context, reprezentantul Guvernului, Ilie Bolojan, a susținut că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie de gestionare a finanțelor publice.
Guvernul a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a analiza dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. De asemenea, a fost solicitată sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea dacă procesul poate fi suspendat până la o decizie a CJUE. În acest proces, s-a argumentat că elaborarea bugetului de stat și rectificările sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative.
Restanțele salariale au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor pentru judecători și procurori cu 25%, o măsură aplicabilă retroactiv începând cu anul 2018. Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproximativ 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în anul 2026, o creștere de 50% față de anul precedent. Totuși, Guvernul a optat pentru amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale promovat de PSD.
Evenimentul juridic se desfășoară într-un context de consultări politice intense, în care partidele sunt chemate la discuții pentru desemnarea unui nou premier. În timp ce procesul salarial pune presiune pe bugetul de stat, discuțiile de la Cotroceni vizează stabilitatea politică și găsirea unui consens în raport cu situația actuală a țării.