Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să emită un verdict joi în urma recursului depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor. Disputa juridică vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați, sumă care este estimată a fi de aproximativ 5 miliarde de lei. Procesul a ajuns în etapa finală după ce Curtea de Apel București a decis, la începutul lunii iunie, că Executivul este obligat să achitie aceste sume.
Decizia Curții de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru plata majorărilor salariale, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Instanța a prevăzut un termen de 10 zile pentru executarea deciziei după ce aceasta devine definitivă. În cazul întârzierii plății, au fost prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și amenzi calculate în raport cu salariul minim brut.
În cadrul acțiunii introduse de ÎCCJ, s-a argumentat că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu. Instituția susține, de asemenea, că Guvernul nu respectă hotărârile judecătorești definitive și că acest comportament afectează principiul separației puterilor în stat. Pronunțarea în acest caz a fost amânată de cinci ori până în prezent.
Reprezentanții Guvernului au contestat abordarea instanței, argumentând că autoritățile judecătorești nu se pot subitui autorităților executive și legislative în gestionarea finanțelor publice. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru un conflict juridic de natură constituțională. Guvernul susține că decizia instanței depășește competențele puterii judecătorești în materie bugetară, solicitând și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Restanțele salariale au apărut ca urmare a unei decizii din anul 2023, când ÎCCJ și Parchetul General au dispus o majorare de 25% a salariilor pentru judecători și procurori. Această majorare este aplicată retroactiv începând cu anul 2018. Deși în proiectul bugetului pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a inclus aproape 5 miliarde de lei pentru aceste plăți, Guvernul a optat pentru amânarea unor plăți și redirecționarea fondurilor către programe de sprijin social.
Această dispută juridică se înscrie într-un context de tensiuni privind gestionarea bugetului de stat și respectarea deciziilor judecătorești de către puterea executivă. Conflictul evidențiază limitele de competență între instituțiile statului în materie de alocări bugetare. În procesul de decizie, Guvernul a argumentat că instanțele nu pot impune alocări suplimentare, solicitând intervenția Curții Constituționale pentru a clarifica limitele de autoritate în gestionarea resurselor publice.