Corina Vasile, director general al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a semnalat o discrepanță între obiectivele programului de guvernare și prima ordonanță de urgență a Guvernului. În timp ce programul propunea mutarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) direct în subordinea Prim-ministrului pentru a crea un centru unic de decizie, Ordonanța de urgență nr. 40/2026 menține instituția în cadrul Ministerului Economiei. Această decizie introduce niveluri intermediare de coordonare care pot afecta eficiența transformării digitale.
Problema centrală vizează modul în care este gestionată autoritatea de coordonare asupra proiectelor și bugetelor. Programul de guvernare prevedea ca președintele ADR să devină Chief Information Officer al Guvernului, cu un mandat multianual și obiective publice clare. În această configurație, orice proiect digital al administrației centrale ar fi necesitat un aviz de conformitate obligatoriu. Ordonanța publicată în Monitorul Oficial pe 20 octombrie nu a inclus aceste mecanisme de control, lăsând atribuțiile ministrului delegat pentru digitalizare și AI să fie stabilite ulterior.
Fragmentarea responsabilității este un risc major pentru implementarea proiectelor de infrastructură, interoperabilitate și securitate cibernetică. Corina Vasile subliniază că, dacă fiecare componentă a unui serviciu digital are propriul responsabil și buget, fără un aliniament centralizat, rezultatul va fi marcat de întârzieri. Digitalizarea nu poate funcționa pe bucăți, deoarece lipsa unei arhitecturi comune transformă cetățeanul în curier între baze de date care nu comunică între ele, afectând productivitatea economică.
Sectorul IT&C românesc are o contribuție semnificativă, generând anual aproximativ 26,5 miliarde de euro și reprezentând 7% din PIB. În ciuda acestor performanțe și a disponibilității unor fonduri masive, precum cele de 4,5 miliarde de euro prin PNRR, adopția tehnologiilor avansate rămâne modestă. Doar 28,7% dintre companii utilizează tehnologii precum cloud sau AI, iar doar 30,1% din populație posedă competențe digitale de bază, conform datelor DESI 2026.
Viitorul mecanism de coordonare depinde acum de hotărârile de Guvern care urmează să fie adoptate în termen de 30 de zile. Acestea pot reconcilia modelele prin crearea unui comitet interministerial condus de Prim-ministru sau pot consolida o structură sectorială sub un minister de linie. Fără o delimitare clară a atribuțiilor între Prim-ministru, ministrul delegat și Ministerul Economiei, există riscul ca transformarea digitală să devină responsabilitatea tuturor, dar, în practică, a nimănui.
Evoluția digitalizării în România este strâns legată de capacitatea instituțiilor de a absorbi fondurile europene și de a implementa standarde tehnice comune. În contextul actual, succesul reformei depinde de tranziția de la simpla finanțare a unor proiecte izolate la o conducere reală a transformării digitale. Aceasta necesită un mandat legal suficient și un punct unic de raportare care să asigure continuitatea proceselor dincolo de ciclurile politice ale guvernării.