Andrei Nistor a demisionat, miercuri, din funcția de prefect al municipiului București, lăsând în urmă o serie de acuzații privind gestionarea resurselor publice. Fostul demnitar a atras atenția asupra unei risipe financiare semnificative din bugetul administrativ al instituției pe care a condus-o. În cadrul anunțului său de plecare, acesta a subliniat necesitatea continuității profesionale pentru noile conduceri politice care vor prelua mandatul în Capitală.
Unul dintre principalele motive de îngrijorare invocate de Andrei Nistor este plata lunară de 50.000 de euro către Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Această sumă este direcționată către acoperirea costurilor pentru chiria și utilitățile imobilului în care funcționează Prefectura Capitalei. Fostul prefect a caracterizat această situație drept „o hoție pe față”, amintind că o hotărâre de guvern din anul 1994 prevede ca Primăria Municipiului București să suporte aceste cheltuieli.
Pentru a stopa scurgerea banilor publici, Andrei Nistor a prezentat trei variante concrete de rezolvare a problemei locului de muncă. Prima opțiune presupune transferul definitiv al clădirii de pe strada Batiștei nr. 13, fostul sediu al Ambasadei SUA, către Ministerul Afacerilor Interne pentru birourile Prefecturii. A doua variantă propune relocarea în imobilul fostei Primării a Sectorului 5 de pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 29-31, o clădire care a fost recent modernizată și este gata de utilizare.
O a treia soluție administrativă vizează revenirea efectivă a instituției în sediul central al Primăriei Capitalei, locație din care Prefectura a fost dislocată în trecut. Pe lângă problema locului, Nistor a vorbit despre un proiect de digitalizare și debirocratizare a procedurilor pentru cetățenii din București. Acesta a precizat că proiectul tehnic este finalizat, sursa de finanțare fiind deja securizată prin fonduri obținute de la Primăria Generală, rămânând doar semnarea documentelor.
În cadrul mesajului său, fostul prefect a criticat și numirea lui Marian Neacșu în funcția de ministru de interne, făcând referire la trecutul judiciar al acestuia. Nistor a menționat că Marian Neacșu a fost condamnat definitiv în 2016 de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, deși ulterior a fost reabilitat. Demnitarul a subliniat că o persoană cu un astfel de istoric nu ar trebui să coordoneze forțele de ordine.
Contextul administrativ al acestor decizii apare într-un moment în care stabilitatea instituțională este monitorizată atent, în condiții de presiune fiscală. În timp ce unii economiști avertizează asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară dacă apare un derapaj fiscal, gestionarea eficientă a bugetelor locale rămâne o prioritate pentru menținerea disciplinei financiare în România.